Reporteri fără frontiere : 2018, un an negru pentru jurnalism și democrație

Printre victimele din acest an se numără 63 de jurnalişti profesionişti, în creștere cu 15 procente, treisprezece neprofesionişti şi patru colaboratori mass-media, subliniază ONG-ul cu sediul la Paris, care deplânge o violenţă "inedită" contra reporterilor. În total, mai mult de 700 de jurnalişti profesionişti au fost ucişi în ultimii 10 ani, conform RSF.  Mai mult de jumătate dintre cei care au murit în exercitarea misiunii lor au fost "vizaţi intenţionat şi asasinaţi", precum editorialistul saudit Jamal Khashoggi, ucis în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul pe 2 octombrie, şi jurnalistul slovac Jan Kuciak, mort pe 21 februarie. 

"Ura contra jurnaliştilor proferată, revendicată, de lideri politici, religioşi sau "de oameni de afaceri" fără scrupule are consecinţe dramatice în teren şi se traduce printr-o creştere îngrijorătoare a violenţelor cu privire la jurnalişti", a spus Chritophe Deloire, secretar general al RSF. El mai precizat că şi reţelele sociale au "o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimând violenţele şi slăbind, cu fiecare zi, jurnalismul şi, odată cu el, democraţia".

Victimele sunt în majoritate bărbaţi, 77 faţă de 3 femei. Cei mai mulți jurnaliști au murit anul acesta în Afganistan, care a detronat Siria, care se afla pe primul loc din 2012 şi care rămâne a doua cea mai periculoasă ţară, cu 11 reporteri ucişi. RSF consemnează și cel mai sângeros atac asupra presei din 2018 : acesta a fost comis pe 30 aprilie la Kabul și a cauzat moartea a nouă jurnalişti, printre care şi fotograful AFP Shah Marai Fezi şi reporterii de la Radio Free Europe şi Tolo News.

Un alt fapt notabil pentru RSF, aproape jumătate dintre jurnalişti au fost ucişi în ţări în care nu există conflicte armate, precum Mexicul unde nouă reporteri asasinaţi anul acesta, ocupând a treia poziție în clasamentul celor mai periculoase țări, urmat de India  şi Statele Unite, unde au fost uciși şase jurnaliști după atacul sângeros contra redacţiei Capitol Gazette. 

RSF deplânge și faptul că numărul jurnaliştilor deţinuţi în lume a crescut: 348 faţă de 326 în 2017, cu 7 procente mai mult. Cinci ţări deţin singure mai mult de jumătate dintre reporterii închişi: Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia şi China - cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume cu 60 de deţinuţi, dintre care trei sferturi sunt neprofesionişti. "Odată cu înăsprirea reglementărilor în ceea ce priveşte internetul, aceşti jurnalişti sunt închişi în condiţii adesea inumane, pentru o singură postare sau un buletin inrofmativ pe reţelele de socializare sau un mesaj privat", deplânge organizația neguvernamentală.

Numărul de ostatici a crescut de asemenea cu 11% - 60 de jurnalişti captivi în prezent faţă de 54 în 2017. 59 dintre ei sunt reţinuţi în Orientul Mijlociu, în Siria, Irak şi Yemen. Dintre ei, şase sunt străini.

În fine, RSF a înregistrat trei noi cazuri de jurnalişti dispăruţi în cursul anului, doi în America Latină şi în Rusia. ONG-ul consideră că un reporter este dispărut atunci când nu există suficiente elemente pentru a determina dacă a fost ucis sau răpit şi dacă nu există o revendicare credibilă.