Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Studiu: Crește îngrijorător intoleranța față de persoanele cu dizabilități

dizabil1.jpg

Image source: 
Facebook / Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati

Șase din zece români n-ar vrea ca în familie să aibă un homosexual, iar 29% nu vor o rudă de etnie romă, relevă datele unui sondaj IRES, realizat la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Totodată, 51 la sută dintre cei chestionați consideră că persoanele cu dizabilități trebuie internate în instituții speciale, se arată în studiu. E o concluzie îngrijorătoare, spune la RFI Csaba Asztalos, de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români în timp ce același procent  - 50 la sută – îi privește cu neîncredere pe străinii care critică România.

Ce indică aceste cifre? Andreea Orosz l-a întrebat pe Csaba Astalos, de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Csaba Asztalos: Au apărut noi elemente de frică în societate, în special față de migranți. Vedem că acest subiect și-a făcut loc în societatea din România. Avem o cotă ridicată a oamenilor care au o atitudine de respingere a migranților, undeva la 40%.

După homosexuali și persoane infectate cu HIV – SIDA, persoane cu dizabilități și maghiari, această cotă este în top cinci, alături de romi. Aceasta este o noutate. Chiar dacă în privința romilor gradul de respingere este încă ridicat, este însă într-un trend pozitiv, în sensul în care s-a îmbunătățit raportat la ultimii ani. Un caz foarte mare este respingerea minorităților sexuale, în speță a homosexualilor. Acest rezultat este explicat prin faptul că anul trecut am avut în societate o dezbatere destul de contondentă cu privire la situația minorităților sexuale la referendumul cu privire la revizuirea Constituției în ceea ce privește conceptul de familie și căsătorie. Nu ne miră faptul că avem astfel de rezultate.

Peste 60% dintre intervievați, aproape 70%, nu sunt de acord cu căsătoria între persoane de același sex, iar sub 60% nu sunt de acord cu parteneriatul civil. Deși aceste procente de respingere par mari, și ele sunt în scădere. Înainte de referendum, pe anumite studii am avut un procent mult mai mare împotriva căsătoriei sau a parteneriatului civil între persoane de același sex. Rămâne foarte ridicat procentul de intoleranță față de persoane cu dizabilități. 51% dintre cei intervievați consideră că persoanele cu dizabilități ar trebui să trăiască în centre speciale de îngrijire. Noi, în România, nu avem astfel de centre. Sau sunt foarte puține. Acest procentaj surprinde în mod neplăcut. Am măsurat cunoașterea cu privire la infracțiunile motivate de ură. În România nu există o cunoaștere suficientă cu privire la infracțiunile motivate de ură. În ceea ce privește sursele și cine discriminează, sunt în general persoanele. Aici este procentajul cel mai mare. Cetățenii au prejudecăți. Ei stereotipizează, dar pe locul al doilea se află politicienii și partidele politice, iar pe locul al treilea este mass-media ca sursă a discriminării. Acest clasament este identic cu clasamentul pe care l-am avut în urmă cu doi, trei ani, când am bugetat ultimul sondaj de opinie național.

 

Rep: Am reținut ce ați spus la început legat de migranți. Aici aș vrea să ne concentrăm puțin... Cum se explică această creștere a procentului?

 

C.A: Din punctul meu de vedere este încă o dovadă a faptului că trăim într-o lume a comunicării globalizate. Migrația a fost un subiect constant în Europa. De exemplu, în Ungaria a fost tema construirii de baraje în calea migranților sau a unor garduri. În campania din Statele Unite a fost un subiect constant. Este încă un subiect constant dacă ne gândim la blocajul care există la nivelul administrației din SUA, generat de discuțiile asupra zidului de la granița cu Mexic. Campaniile electorale în vest au ținut de migranți. Au fost foarte multe știri legate de migranți și foarte multe elemente de comunicare care au manipulat subiectele legate de migranți. S-a vorbit despre atacurile săvârșite de migranți, nenorocirile săvârșite de migranți în vest. Toate acestea asociază migranții și migrația cu insecuritatea și cu pericolul asupra cetățenilor. Societatea din România este consumatoare de știri de mass media, inclusiv din occident. Mass media din România transmite aceste știri. Aș putea da un exemplu, atacurile bărbaților migranți din Kőln de acum un an cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a revelionului. Au fost larg dezbătute. Acestui fapt i se asociază și o intoleranță față de religia musulmană. Musulmanii sunt asociați cu insecuritatea și cu actele de terorism. Toate aceste aspecte au pus pe harta preocupărilor cetățenilor români problematica migranților și un grad de intoleranță față de migranți.

Rep: O altă parte care mi-a atras atenția în studiu se referă la naționalism. Văd că este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români. Neîncredrea în străini mi se pare foarte ridicată, în străinii care critică România - este confirmată de jumătate dintre cei care răspund. Ce spun aceste cifre pentru dumneavoastră?

C.A: Arată gradul ridicat de intoleranță pe care îl manifestăm. Mai mult, din sondaje reiese că aproape 40% dintre cei intervievați cred că Soros, de exemplu, este un pericol și face rău României și este o sursă negativă pentru România. Arată gradul de eficacitate al manipulărilor, al știrilor false în comunicarea publică și gradul redus de pregătire al cetățenilor de a distinge între informația corectă și cea falsă și a discerne între ceea ce este corect și mai puțin corect ca informație. Acest rezultat din sondajul de opinie este îngrijorător. 

Rep: Comparând cu eurobarometrele am putea spune că românii sunt intoleranți dar euro optimiști? Se împacă cele două?

C.A: Aparent este o contradicție. Suntem euro optimiști probabil pentru că ne dorim nivelul de viață din Europa de vest. Dar în ceea ce privește celelalte aspecte, avem un grad ridicat de intoleranță. Este o fotografie a societății din această perioadă. Și în celelalte state din regiune și în vest ne confruntăm exact cu aceleași provocări sau elemente de intoleranță, poate nu atât de ridicate sau prezente raportat la anumite minorități, cum ar fi minoritatea sexuală. În rest, în ceea ce privește migranții, romii, elementele de intoleranță sunt la fel de ridicate. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, acest subiect mă îngrijorează pentru că în vest nu avem o astfel de percepție, iar în România peste 50% consideră că acestea ar trebui să stea în centre speciale. Este un fapt îngrijorător.

Csaba Astalos, de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, despre intoleranță...