Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un ponei roz sau un mărțișor tradițional? Meșterii populari ies în stradă

martisoare.jpg

Image source: 
Violeta Cincu

Mărțișoarele tradiționale împodobesc Iașul de câteva zile. Meșterii populari au venit din toate județele Moldovei. Se pregătesc din timp pentru târgul de la Iași. Zâmbesc însă amar. Pentru mulți dintre cumpărători, o para cum spune unul dintre ei, adica doi lei, înclină balanța în favoarea mărțișoarelor de serie. Un mărțișor traditional sau un ponei roz? Meșterii ridică din umeri. Nu e ușor dar chiar dacă nu au vînzările scontate spun că macar adus arta popular în stradă în mijlocul oamenilor. Și pentru ca meșteșugurile să nu se piardă au reînviat tradiția calfelor. Dar mai au o problemă_la școală pare că origami a câștigat în fața tradițiilor românești.

“ Se spune că soarele a fost închis într-o temniţă de un zmeu. Toată lumea se întristase. Dar, într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece sa salveze soarele A găsit castelul zmeului şi a început să se lupte. Şi s-au bătut zile întregi până când zmeul a fost învins. Slăbit de puteri şi rănit, băiatul a eliberat soarele. Dar tânărul nu a apucat să vadă primăvara. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă. Şi în locul în care zăpada se topea apăreau ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi altul roşu. Roşul înseamnă dragostea pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului, iar albul simbolizează puritatea şi gingăşia ghiocelului, prima floare a primăverii”  fragment din povestea populară a mărțișorului

Iași. 1 martie 2018. Nu se mai pun mărțisoare în copaci. Dar mărțișoarele îți zâmbesc de la fiecare colt de stradă. Personaje din  desene animate la modă, Minjago sau Frozen, ponei roz sau prințese. Din cauciuc, ochioase și cu sclipici stau sufocate în lăzi de carton.  Un leu, doi sau trei.

Vin cu produse aduse din China sau din Dragonul Roșu sau din alte părți. Lucruri făcute din materiale care imită natural dar sunt sintetice. Cu tehnică semiindustrială

Silvia Cozmâncă are peste 65 de ani. E îmbrăcată în port popular românesc. Părul alb, prins cu grijă sub o basma cum doar în cărțile de istorie mai vezi. Mâinile ei ating cu gingășie fiecare mărțișor. E meșter popular, spune mândră. A venit în Piața Unirii cu mărțișoare din noduri împletite. Și recunoaște că tradițiile sunt pe cale de dispariție.De mulți ani, ieșenii au ajuns să reînvețe meșteșugurile de la  străini. Un fierar din Franța învață de mai bine de trei ani pe tinerii din satele din județul Iași meșteșugul fierăritului. Povestea Silviei Cozmâncă începe în momentul în care era aproape de pensionare. A învățat arta nodurilor împletite din…Germania. Silvia Cozmâncă

În Germania am văzut niște peretare foarte frumoasefăcute prin tehnica nodurilor. MI-au plăcut foarte mult și mi-am spus că atunci când voi ieși la pensie am să fac acest meșteșug. M-am interest. Am găsit o carte în mențelte iar colega mea de catedră, professor de limba germane mi-a tradus-o. Și am învățat mai mult singură acest meșteșug frumos care la origini nu este chiar românesc dar este implementat de sute de ani la noi. Dacă te gândești nici sarmalele nu sunt românești dar sunt luate la noi ca tradiție. Am fost la Muzeul Etnografic din Iași iar specialiștii mi-au spus că lucrez corect dar să mă axez pe simbolistica popular românească. Pănă atunci, în anul 2001, eu știam mai puțin despre tradiții.

Câțiva metri mai departe îți zâmbesc cu mărțișoare din mărgele

Mă numesc Nechifor Elena. Sunt din Suceava. Meșteșugul meu sunt podoabele din mărgele și am venit la acest târg cu mărțișoare din mărgele.Vizitatorii? Au început să se obișnuiască cu mărțișoare din mărgele. Venim cu tradiția noastră. Cu cee ace lucrăm.

Eugenia Covalciuc zâmbește timidă. E din Neamț

Inimioare, potcoave, trifoi cu patru foi. Din croșet. Am învățat să croșetez când eram mica. De la mama. Ei! Meșteșugul acesta se pierde pentru că tineretul nu prea mai croșetează.

Meșterii populari zâmbesc amar.

Sunt din Fălticeni, județul Suceava și împreună cu soțul meu sculptez mărțișoare, linguri, icoane tot ce înseamnă tradiție. Mărțișoarele sunt făcute din lemn de nuc, cireș sau paltin. Fiecare mărțișor simbolizează cev din tradiția veche. Bufnița, înțelepciune. Cocoșul, speranță.  E din ce în ce mai greu pentru că oamenii nu fac diferența. Trebuie să înțeleagă munca și efortul de a păstra o tradiție. Se adaugă lipsa banilor. Este foarte greu. Un sfat?Să fie mai atenți la cee ace cumpără pentru că nu tot cee ace văd și sclipește este frumos!

Meșterii populari spun scurt. Tradițiile se pierd. Silvia Cozmâncă a înființat de aproape trei ani  cursuri pentru copii. Meșteșuguri și tradiții. Chiar dacă nu a ieșit perfect, un mărțișor de ceramică va ajunge la o mămică din Iași.

M-am înscris la olărit pentru că îmi place foarte mult.Nu credeam că o să îmi placă atât de tare. Prima data am făcut un cap. Oale? Ar trebui să fiwe o farfurie dar nu prea mi-a ieșit. Mai degrabă un pahar.

Meșterii populari povestesc faptul că și copii și părinții se bucură. Dar în școală ar trebui să se povestească despre tradițiile românești. Copii învață origami povestește amar Silvia Cozmâncă

Păcat că nu avem tradiții în programa școlară. Academia a propus să se introduce o oră pe săptămână, acele îndemînări practice cum s espunea pe vremea mea. Acum copiii învață lucruri care nu au nici o legătură cu noi. Origami și altele…

Altă problemă, statutul meșterilor populari, care nu e clar în România. Cu toate acestea, timid, tradiția calfelor reînvie.Elena Nechifor din Suceava. Meșter în împletituri cu mărgele

Eu am deja două calfe la mărțișoare. Vin și mă ajută atunci când e tabară de creație. Am două fetițe care lucrează acasă singure.

1 martie. Piața Unirii. Meșterii populari își așteaptă cumpărătorii.Cu mărțișoare din ceramic, noduri, mărgele, mărțișoare sculptate în lem sau din turtă dulce. Tu ai cumpărăt un mărțisor?

Reportaj realizat de corespondentul RFI România în Iași, Violeta Cincu
285