Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Michael Manville, UCLA: Drumul e o resursă prețioasă la un preț prea mic

Michael Manville este profesor de planificare urbană la Universitatea Statului California--Los Angeles. Unul dintre cei mai apreciați experți americani în materie de trafic  și administrație locală, el este consultat, pe plan național și internațional,  de numeroase municipalități și state care studiază modalități de mărire a mobilitățîi urbane într-un mod sustenabil și echitabil.

--Una dintre aceste modalități, Radu Tudor, este taxa de congestie.
--Nu este populară, aceasta taxă, fiind uneori considerată regresivă și chiar discriminatorie. Cum vom auzi însă în interviu, din ce în ce mai multe localități cochetează cu această idee, pentru că altele par să fi eșuat.
--În ciuda acestui fapt, progresul spre implementare este extrem de lent. De ce?
--Invitatul nostru ne oferă unul dintre motive: e genul de măsură care oferă beneficii mici și difuze, deci nu activează--sau în orice caz n-a activat pină recent--interese specifice care să facă presiune politică în favoarea ei. E o realitate care începe să se schimbe.

Michael Manville:  Los Angeles analizează, precum multe alte orașe americane, posibilitatea taxării congestiei  pentru reducerea traficului rutier. Chestiunea se dezbate și la Sân Francisco, la Seattle--unde proiectul e cel mai aproape de implementare-- și bineînțeles la New York, unde se caută o soluție de ani  de zile. Urgența este mai mare în Los Angeles pentru că  situația e mai gravă și,  într-un sens, am încercat toate celelalte variante: bani mulți investiți în transportul în comun, eforturi vechi, binecunoscute, de lărgire a carosabilului și construcție de noi drumuri. Un alt factor  este că municipalitatea și statul California au obiective ecologice extrem de ambițioase. În aceste condițîi, din ce în ce mai multe voci cer să se dea taxei de congestie o șansă. E, în fond, o metodă care și-a dovedit utilitatea în locuri precum Londra, Stockholm, Singapore și altele.

Rep.:  Adaug la lista incompletă Milano, Goteborg și La Valetta. În Los Angeles, Regia Municipală de Transporturi a ținut audieri pe această tema în luna ianuarie--audieri în care ați fost ascultat că expert. Municipalitatea newyorkeza definitivează un plan--care întimpina opoziție--de taxare a serviciilor de taximetrie--iar la Seattle, care e în frunte, cum spuneați, primarul s-a declarat încă o dată favorabil unei forme de taxare a accesului în zona centrală. E o idee care se impune, dar lent.

Michael Manville: Ne aflăm, literalmente, în faza incipientă a dezbaterii. În sistemul american, localitatea nu poate face nimic fară permisiunea explicită a statului. Din discuțiile pe care le am cu unii factori decizionali implicați, soluția preferată ar fi să se găsească zone în sudul Californiei unde să se experimenteze  o taxă de perimetru stil Londra. Nu vă fi vorba de taxarea de întregi autostrăzi, că în Singapore, ci de un model mai apropiat de cel aplicat în Londra sau Stockholm.

Rep.:  În audierile pe care le-am menționat repetați ideea că taxa de congestie este singura metodă care s-a dovedit eficientă în reducerea traficului. De ce n-au dat rezultate alte metode?

Michael Manville:  Alte metode eșuează din același motiv pentru care taxa de congestie reușește. Aglomerația se produce acolo unde cererea depășește oferta.  Drumul e o resursă prețioasă la un preț prea mic: mulți vor s-o folosească, iar prețul e zero. Cînd înțelegi că aglomerația e cauzată de prețul prea scăzut al carosabilului, atunci începi să realizezi de ce alte mecanisme decongestionante  eșuează. De pildă, dacă mărești capacitatea rutieră, sau adaugi o cale ferată de-a lungul drumului în speranță că lumea abandonează șoseaua și ia trenul, ce faci de fapt este că reduci costul șofatului. Cînd linia ferată e gata, un sfert din automobiliști aleg să renunțe la mașînă și să ia trenul. Aglomerația scade, viteza rutieră crește. Din cauză că unul dintre cele mai mari incoveniente ale mașinii personale este timpul pierdut în tranzit, n-ai făcut decit să reduci costul șofatului--ceea ce sfirseste prin a atrage și mai mulți spre traficul rutier. Taxa de congestie are efect pentru că e singura soluție care încearcă să reducă aglomerația mărind constul utilizării mașinii personale. Los Angeles-ul își extinde rețeaua de transport în comun din motive bine întemeiate, dar pină acum fară un impact semnificativ asupra nivelului congestiei rutiere.  Unii responsabili politici și administrativi sunt mai dispuși, în aceste condițîi, să ia în calcul o soluție potențial mai puțîn populară dar care poate să dea rezultate concrete.

Rep.:  Ce rol joacă parcarea în această ecuație complexă?

Michael Manville: Parcarea e importantă. Prima categorie, cea stradală este, că și carosabilul însuși, deseori subevaluată. Rezultatul este că ajungi la destinație și găsești toate spațiile ocupate, semn că tarifele de parcare sunt prea mici. A doua categorie, cea extra-stradală, afectează congestia prin faptul că municipalitățile impun că aproape fiecare clădire să ofere locuri de parcare. Această cerință agravează aglomerația și cred că o reformă ar avea efecte pozitive. Doar taxarea drumurilor o vă reduce  însă cu adevărat.

Rep.:  Ați scris, "diferență dintre Los Angeles, New York și Sân Francisco provine, parțial,  din modul diferit în care gestionează dezvoltarea centrului și în special parcarea. Celelalte două metropole limitează parcarea extra-stradală, în Los Angeles ea este obligatorie".

Michael Manville: Există și la New York, sau la Sân Francisco, locuri unde spațiile de parcare extra-stradale sunt obligatorii. Numărul lor este însă mult mai redus decit în Los Angeles. New York-ul, Londra, Paris-ul sau Sân Francisco-ul, toate au problemele cu traficul, dar Los Angeles-ul nu are un centru la fel de dens, și atunci un număr mai mare de locuitori sunt expuși la aceste probleme.  Omul de rând nu pierde la fel de mult timp în trafic în acele metropole, pentru că amenajarea urbană îi îngăduie să meargă pe jos, cu bicicleta, cu trenul, sau utilizind rețeaua de transport public lesne accesibilă. În Los Angeles densitatea e suficientă pentru a genera aglomerație rutiera, dar insuficientă pentru a permite locuitorilor să o evite utilizind mijloace alternative de transport.  O cauză importantă a acestei stări de lucruri este standardul nostru de parcare extra-stradală.

Rep.:  De cel puțîn un deceniu pledați pentru această idee în Statele Unite.  De ce nu-i pusă în practică nici măcar în locuri precum Los Angeles, unde problema este acută? De ce este atît de nepopulară?

Michael Manville:  Taxa de congestie nu-i populară printre altele pentru că oferă beneficiu mic pentru lume multă. (Pe ansamblu, beneficiul este foarte mare pentru că afectează milioane de oameni.) Este tipul de măsură care nu primește aproape nici un impuls în spațiul politic, unde au succes inițiativele ce promit  beneficiu foarte mare  pentru un grup anume, care e stimulat astfel să le șuștină cu presiune și acțiune politică. În America, un exemplu în acest sens este compania de mașini la comandă Uber, unul dintre cei mai importanți susțînători ai taxei de congestie. La ora actuală, cel mai redutabil concurent pentru Uber este călătorul cu mașînă personală care poate utiliza drumurile gratuit. Uber a inclus deja taxa în structura tarifară, și ar beneficia enorm de pe urma ei.  E unul dintre motivele pentru care exercită presiune în favoarea acestei taxe.

401