Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atacul terorist din Noua Zeelandă: "În terorismul actual avem și ramura albă extremistă, fundamentalist creștină"

nz.jpg

Image source: 
rfi.fr / reuters

Noua Zeelandă a intrat sub cel mai ridicat nivel de securitate, după atacurile armate  la două moschei, în urma cărora au fost uciși 49 de oameni.  Este cel mai sângeros atac din istoria acestei țări, catalogat deja de autorități drept un act terorist.

Între timp au fost arestate patru persoane, iar lideri politici din întreaga Lume au reacționat și condamnat ferm actul de ură îndreptat împotriva musulmanilor. 
Cele întâmplate la Christchurch demonstrează o dată în plus existența unei ramuri albe fundamentalist creștină -  comentează la RFI Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională:
 
Iulian Fota: Nu e un incident izolat, dar nici nu este un precedent sau o paradigmă nouă. Cred că este același model de folosire a violenței în exces pentru a da un anumit mesaj. Singura diferență este că de data aceasta nu avem radicali islamiști. Avem radicali albi, extremiși, probabil creștini, ținând cont de modul în care au utilizat o serie întreagă de nume ale unor personalități istorice. 
 
Reporter: Ce înseamnă pentru o țară ca Noua Zeelandă acest atac?
 
I.F: Este un șoc clar. Noua Zeelandă era considerată a doua cea mai sigură țară din lume. Nu se întâmpla niciodată nimic rău în Noua Zeelandă. Acolo toate evoluțiile erau pozitive. Economia mergea bine. Păreau o societate tolerantă. Cred că în acest moment societatea de acolo trece printr-un șoc mare și sunt multe lucruri care vor fi reevaluate pentru a vedea dacă e aceeași societate și e doar un accident sau și în societatea din Noua Zeelandă ceva, criza economică, globalizarea sau alți factori, au modificat anumiți parametri fundamentali și spre nenorocul lor, poatre au inrat într-o perioadă ceva mai proastă ca țară.
 
Rep: Cât rău pot provoca manifestele pe care le publică acești indivizi radicalizați? 
 
I.F: Cred că acesta e aspectul principal. Pe de o parte e vorba de radicalizarea unor oameni care s-ar putea ca niciodată în viața lor să nu fi avut vreun contact fizic cu alți radicali, dar să se fi radicalizat prin intermediul internetului, prin urmărirea de filme, de pledoarii, de prelegeri, de alte atentate de prin alte părți. La rândul lor, faptul că ei au filmat acest atentat și au filmat în maniera aceea brutală, sălbatică, în care oamenii au fost omorâți, arată că și ei vor să fluture steagul și să predea ștacheta mai departe. De aceea e bine ce au făcut cei de la Facebook și Instagram că încearcă să împiedice circulația largă a acelui material. În general, cred că jurnaliștii ar trebui să dea știrea, dar să nu intre în jocul acestor teroriști, transformându-se în cutii de rezonanță și multiplicând auditoriul acelor filme. E clar că o dată ce ei s-au filmat, filmarea e parte din armele folosite. Măcar asta am putea să facem. Să umblăm un pic asupra consecințelor. 
 
Rep: Facebook ar putea să facă mai mult? Clipul respectiv a rulat live mai bine de 15 minute.
 
I.F: E un timp până te mobilizezi, până intervii. Poate cu inteligența artificială se poate putea face acest lucru în materie de zeci de secunde. Totuși, mie mi se pare remarcabilă intervenția lor. Dacă stai și te gândești că e o birocrație destul de stufoasă, faptul că în 15 minute au luat decizia asta mi se pare foarte important.
 
Rep: Pentru noi ce înseamnă că pe încărcătorul unui radicalizat apare numele Cantacuzino?
 
I.F: Nimic. Cred că românii au aflat câteva elemente de ordin istoric pe care mulți nu le știau. Pe mine m-au întrebat azi vreo doi, trei de unde până unde Șerban Cantacuzino? Habar nu aveau rolul pe care omul acesta l-a avut în asediul Vienei. Chiar dacă oficial era aliat cu turcii pentru că eram parte din Imperiul Otoman și a fost forțat să plece la război împotriva Vienei, în secret i-a ajutat pe vienezi cu informații. Din câte știu, în Viena este și un bust construit în onoarea sa. Să se știe și poveastea asta, chiar dacă nu știu cât e de adevărată. Ghiulelele noastre, ale românilor, erau încărcate cu paie, ca să nu producă prea mare pagubă în zidurile Vienei, tocmai pentru că țările române erau la un hotar. Într-un fel, Șerban Cantacuzino este primul domnitor important din epoca premodernă care vrea să renunțe la vechea alianță cu Imperiul Otoman și să se alieze cu vestul, cu occidentul, cu creștinii. Imediat după el vine Brâncoveanu care face același joc. Și știm prea bine că Brâncoveanu a fost pedepsit sever pentru chestia asta, prin tăierea capului. Sper să nu fie făcute alte speculații. Ar fi absolut hazardate și fără rost. 
 
Rep: Ce s-ar întâmpla în cazul unui astfel de atac în Europa, dacă ar avea loc într-o țară precum Suedia sau Franța?
 
I.F: Am avut atentate pe extrema dreapta în Europa. A fost Brevik în Norvegia. 
 
Rep: Sigur, dar sunt nuanțe, totuși.
 
I.F: Dacă mă întrebați pe mine, el e cam din aceeași categorie, creștin radicalizat, extremist alb. Dar dincolo de Brevik, alte cazuri notabile, cel puțin în ultimii ani, nu au fost. Asta arată că în terorismul actual avem și o ramură albă extremistă, poate chiar fundamentalist creștină. Ăsta este elementul de urmărit în viitor. E de văzut dacă mai apar astfel de situații. Dacă ce s-a întâmplat în Noua Zeelandă este un caz izolat și specific doar societății de acolo sau ca o replică la prea mult trorism islamic începem să avem acum un contra terorism sau o contrapartidă pe zona asta fundamentalistă și noi. Eu sper din toată inima să nu se întâmple așa ceva. 
442