Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O nouă reformă în Educație. “Esențială e trecerea clasei a 9-a la gimnaziu”

elevi.jpg

Image source: 
pixabay.com

 Absolvenții de liceu ar putea alege în viitor între mai multe tipuri de bacalaureat, a anunțat recent ministrul Educației, Ecaterina Andronescu. Mai exact, vor putea opta între unul care să le permită accesul la universitate și unul profesional care să le permite continuarea studiilor la nivel postliceal.

Modificările se regăsesc deja într-un proiect de act normativ, după cum a anunțat ministrul.
Pe lângă acestea, esențială este trecerea clasei a 9-a de la liceu la gimnaziu, e de părere Ștefan Vlaston, preşedintele asociaţiei EDU CER:

Ștefan Vlaston: La simularea asta nu trebuie luate foarte în serios. Elevii, mai ales cei mari, nu dau prea mare atenție simulării. Nu se prezintă la ea sau chiar dacă vin se uită și nu scriu mai nimic și pleacă pentru că nu are miză la note. Nu are miză nicăieri. Interesant ar fi fost dacă elevii ar fi vrut să afle exact cum stau în domeniul de pregătire, dar asta înseamnă mai multă seriozitatea și nu prea e cazul la tiți elevii.

Reporter: Chiar și așa, la nivelul fiecărei școli, profesori ar trbui să facă o analiză a rezultatelor pe care le-au obținut elevii?

Ș.V: Sigur că da. Trebuie să facă o analiză, să trea de vorbă cu ei, să afle dacă într-adevăr și-au dat interesul să le rezolve sau nu, dacă le-au tratat cu indiferență. În general nu se prea potrivesc rezultatele de la simulare cu rezultatele de la examenele propriu-zise, fie bac, fie evaluarea națională. Sunt mult mai bune cele de la examenele propriu-zise, tocmai din motivul că nu își prea dau interesul elevii să rezolve și să facă tezele așa cum ar trebui. Așa cum își dau, de exemplu, interesul să le facă la bacalaureat. E o miză mult mai mare.
Rep: Tocmai examenul de bacalaureat este în centru unei dezbateri publice în aceste zile. Ministrul Andronescu a anunțat că intenționează să introducă un bac diferențiat, patru tipuri de bacalaureat. Cum sună o astfel de reformă?

Ș.V: E necesară. Propune mult mai multe lucruri. Într-adevăr este interesantă și binevenită această diferențiere la bac. Un elev nu poate să fie bun la mai multe materii, pe mai multe filiere. Să fie în același timp bun și la matematică și la limba și literatura română și la fizică și la biologie. El trebuie să își aleagă încă din liceu un anumit traseu educațional, o anumită traiectorie și să dea examene la materiile care îl interesează. Așa se întâmplă peste tot. În alte țări elevii își aleg materiile și dau examene doar la acele materii pe care ei le consideră importante. Sigur că trebuie să ai cât de cât o cultură generală, dar asta se formează până la clasa a IX-a. Am văzut că inclusiv clasa a IX-a a trecut-o la gimnaziu, ceea ce e un lucru foarte bun. După care ar urma să înceapă specializarea din clasa a X-a. După aia te duci la Politehnică sau la universitate deja pregătit într-o anumită direcție.

Rep: De ce n-au trebuit 30 de ani de la revoluție să ajungem la concluzia că elevii au alte aptitudini, că fiecare, individual, are alte aptitudini?

Ș.V: Asta e o altă problemă. Nu s-a înțeles și nici acum nu se înțelege pe deplin că școala trebuie să se plieze pe nevoile și înclinațiile elevilor și nu invers. Am avut n-șpe mii de reforme formate de 23 – 24 de miniștri pe care i-am avut în perioada asta. Fiecare a șters cu buretele tot ce a fost înaintea lui cu interesul de a-și lega numele de reforma educației și s-a ales praful. Ca în legenda meșterului Manole. Ce ridica unul noaptea, venea următorul ministru și dărâma totul. Iar sistemul educațional, ca orice sistem social este inerțial și conservativ. Nu poți să îl dai jos decât după 10 – 12 – 15 ani, să vezi ce rezultate a produs o anumită lege. Dacă o schimbi an de an, nu mai înțelege nimeni nimic. 

Rep: Realist vorbind, în cât timp am putea avea acest bac diferențiet? Cât durează să implementezi o astfel de reforme?

Ș.V: Dacă dă legea anul acesta, s-ar putea ca de anul următor să avem bac diferențiat. Nu vara asta, ci vara cealaltă, dacă are timp doamna Andronescu să treacă prin parlament legea pe care o propune. Ceea ce eu, personal, că cam îndoiesc.

Rep: De ce susțineți trecerea clasei a IX-a la gimnaziu?

Ș.V: E foarte important. Noi, la ora actuală, avem abandon școlar de aproape 30% la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Dacă clasa a IX-a trece la gimnaziu și copilul ajunge la 15 – 16 ani, poate să intre în piața muncii. Poate să urmeze o formare profesională informală, nonformală, ucenicie la locul de muncă. Așa, la 14 ani, când termina clasa a VIII-a, nici nu îl angaja nimeni, nici nu se putea duce și nu avea resurse să facă școală profesională pe meserii mai pretențioase, precum zidar. Cine îi permitea la 14 ani să se urce pe schele și pe ziduri, că nu avea voie? E mult mai bine acum, ca în descurs de 9 ani șă îți formezi o cultură generală de „supraviețuire socială” și după aceea să ai mai multe opțiuni. Nouă ne lipsesc mai multe trasee educaționale, pe care elevii, sfătuiți de părinți, de psihologi să îl aleagă pe cel care se potrivește cel mai bine structurii sale intelectuale, inteligenței sale, înclinațiilor sale. Doi elevi nu sunt identuici, sunt diferiți. Nu găsești doi identici.

 

320