Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Expert în educație, la RFI: Copiii nu se simt bine la școală. Drama este că nici profesorii nu se simt bine

clasa.jpg

Image source: 
pixabay.com

Profesoara înjunghiată de un fost elev, la un liceu din Ploieşti, a avut partea ei de vină, arată concluziile comisiei de anchetă constituită la nivelul unității de învățământ. Procesul verbal arată că victima nu a respectat regulamentul, ea aflându-se în cancelarie, nu la poartă aşa cum ar fi trebuit în condiţiile în care era profesor de serviciu. Incidentul a avut loc pe 29 ianuarie a.c. Un fost elev al Colegiului “Spiru Haret” a intrat în școală și a înjunghiat-o pe profesoara de matematică, în fața cancelariei. Aceasta a fost transportată de urgență la spital, iar după o intervenție chirurgicală a fost salvată de medici. 

“Întrebarea este cine este răspunzător, cine are obligația asigurării siguranței fizice și emoționale a copiilor și profesorilor care se află în spațiul școlii, pe durata programului educațional?”, spune la RFI, Daniela Vișoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.

Daniela Vișoianu: Lucrurile sunt foarte complicate în discuția respectivă. Întrebarea este „Cine este răspunzător?”, „Cine are obligația asigurării siguranței fizice și emoționale a copiilor și profesorilor care se află în spațiul școlii pe durata programului educațional. Dacă ne întoarcem către experiențele noastre din copilărie, noi nu aveam agenți de pază în școală, nu aveam alte tipuri de servicii.

Noi știam că pe holurile școlii, pe holurile liceului, ne întâlneam frecvent cu profesorii de serviciu și respectiv cu elevii de serviciu. Am făcut serviciu pe școală. În țările dezvoltate, se consideră că nu putem să rezolvăm corect problema hărțuirii, a bullying-ului, dacă profesorii nu știu care e dinamica socială, care e relația dintre copii, care este copilul care este hărțuit, ce fel de cuvinte își spun ei în spațiul lor personal. (...) Se spune că elevul vine la școală din trei motive, să fie văzut, să fie apreciat și să socializeze. Există această nevoie de spațiu în interiorul școlii, de timpi în interiorul școlii pentru ca elevii să socializeze, să se învețe unii cu alții, să înțeleagă ce înseamnă dinamica unei relații sociale.

Cred că profesorii au de ales. E un moment oarecum istoric pentru ei. Pot să se oprească în continuare în discursul „nu e treaba noastră să facem serviciu pe școală”, “profesorii nu au această obligație să facă serviciu pe școală” sau să se întrebe care este viitorul, „Vor exista în România suficiente resurse pentru a avea un serviciu de pază plătit ?”, „ Cine face pază este calificat să facă și educație?”,  „Poate un paznic plătit de primărie să gestioneze o relație conflictuală între doi copii?”... Sau profesioniștii în educație suntem noi? ...Cerem formare, cerem suport, cerem activarea camerelor de luat vederi. Cerem un contract și un regulament educațional care să prevadă mai clar responsabilitățile. Și ne asumăm că educația e mai mult decât intratul și ieșitul de la ore și închisul în pauze în cancelarie, că face parte din atitudinea noastră, din ceea ce trebuie să construim noi în copii ca și dascăli, inclusiv, prezența noastră în pauze printre copii pentru a înțelege ceea ce se întâmplă cu ei.

Reporter: Ce mijloace are în momentul de față la dispoziție un cadru didactic pentru a asigura ordinea?

Daniela Vișoianu: Noi știm deja din alte state ce se întâmplă. Profesorul nu ridică vocea la copii nici în alte țări. Copilul își păstrează comportamentul agresiv. Copilul este scos din sala de clasă, în timpul orei. Este un telefon sau un buton, vine un alt profesor care îl ia din sala de clasă pe copilul care este agresiv. Copilul este dus în cancelarie sau într-un alt spațiu de liniștire, unde este supravegheat de un adult. Procesul educațional nu este perturbat. Atenție, profesorii fac ceea ce nu se întâmplă în România. Stau 8 ore în școală. Pentru ei, norma didactică este în norma de muncă. La noi în România, cred că profesorii care vor asculta ce spun vor fi revoltați de ideea că ei ar trebui să stea în școală mai mult decât cele 18 – 20 de ore pe care le au în norma didactică.

Este absolut sigur că școala nu are cum să acceseze resurse financiare și resurse umane care să absolve profesorii de partea aceasta de educație a caracterului, a comportamentului. Comportamente din acestea grave, cum a fost copilul care a înjunghiat alți trei copii sau situația cu profesoara de la Ploiești, nu apar peste noapte. Se întâmplă treptat. Asta vine într-un mediu ostil, neprietenos. Copiii nu se simt bine la școală. Drama este că nici profesorii nu se simt bine la școală, unii cu ceilalți, unii cu directorii din școli, directorul cu colegii lui care nu îl sprijină (...) Directorul nu-și poate alege oamenii cu care să lucreze. Nici școala nu poate să își aleagă oamenii cu care să lucreze. Abuzul din cancelarii, dintre profesori și dintre profesori și părinți se transferă asupra copiilor.

Reporter: Cum vedeți dumneavoastră ca specialist în educație soluționarea acestei probleme? Cu ce ar trebui să se înceapă?

Daniela Vișoianu: Ar trebui să se înceapă cu o colaborarea din ce în ce mai bună între mai multe servicii ale statului român. Ne referim aici la zona de asistență socială. De cele mai multe ori, acești copii au un trecut familial complicat, vin din medii familiale complicate. Ar trebui ca să avem, în sfârșit, în jurul copiilor cu cerințe educaționale speciale, și aici includ orice copil care la un moment dat trece printr-un eveniment de viață sau printr-un context care îi creează dificultăți în a menține ritmul sau a menține intensitatea învățării egală cu cea a colegilor lui, deci ar trebui să avem echipe de mai mulți oameni. Nu e doar diriginta sau învățătoarea care trebuie să se ocupe de acet copil. Avem nevoie de mai multă zonă de consiliere școlară, de profesorii de sprijin și avem nevoie, foarte important, de colaborarea între adulții care sunt într-o clasă. Probabil că este major nevoie ca în permananță în cancelarie să existe un profesor care poate să preia un copil care devine extrem de agresiv, până se liniștește.

ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:



În Legea Educației Naționale (2011) nu se face referire la "serviciul pe școală". Potrivit articolului 262, “activitatea personalului didactic (…) cuprinde: a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ; activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică; c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii și d) activităţi de dirigenţie.

În schimb, obligativitatea apare într-un ordin al ministrului Educației (nr. 5079/2016 ), potrivit căruia “în unităţile de învăţământ se organizează permanent, pe durate desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală a personalului didactic de predare şi instruire practică, în zilele în care acesta are cele mai puţine ore de curs. Atribuţiile personalului de serviciu sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, în funcţie de dimensiunea perimetrului şcolar, de numărul elevilor şi de activităţile specifice care se organizează în unitatea de învăţământ” (Art.50). 

FSLI solicită intervenția Ministerului Educației

Într-un comunica de presă, Federația Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă ferm decizia membrilor comisiei de cercetare din cadrul Colegiului “Spiru Haret” – Ploiești care consideră că profesoara care a fost înjunghiată în fața cancelariei, pe 29 ianuarie 2019, se face vinovată de nerespectarea Regulamentului de Organizare și Funcționare.

 “Este inadmisibil să i se impute faptul că nu a supravegheat intrarea în unitatea de învățământ alături de portar. Cum ar fi schimbat situația de fapt, deosebit de gravă, dacă profesoara ar fi fost la intrare? Agresorul nu și-ar fi continuat planul? Oare, membrii comsiei nu ar trebui să aibă un alt obiectiv, respectiv acela prin care să dispună toate măsurile prin care un astfel de incident să nu mai aibă loc?
Solicităm pe această cale Ministerului Educației Naționale să intervină în acest caz în care, din păcate, cadre didactice din acea unitate de învățământ demonstrează nu doar superficialitate, ci lipsă de empatie față de propria lor colegă aflată într-o situația de o gravitate ieșită din comun și un total dezinteres față de problema reală: o profesoară a fost înjunghiată într-o unitate de învățământ!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ atrage atenția tuturor angajaților din învățământ, dar și opiniei publice și factorilor de decizie din această țară, asupra unei situații extrem de grave cu care se confruntă întreg sistemul de învățământ:
1. Angajații din învățământ sunt vulnerabili în acest moment în fața oricărei forme de agresivitate care se poate petrece în orice unitate de învățământ, fără să se poată apăra direct;
2. Unitățile de învățământ au fost transformate, din cauza legislației care, fie nu se aplică, fie are mari lacune, în spații în care violența nu poate fi prevenită sau pedepsită;
3. Avem, prin exemplul oferit de membrii comisiei de cercetare din cadrul Colegiului “Spiru Haret” – Ploiești, dovada clară a unor oameni care nu știu să vadă dincolo de prevederile unui regulament, situația reală: o colegă a fost înjunghiată în fața cancelariei – un precedent extrem de periculos care ne transformă pe toți în victimele unui sistem cu probleme grave de percepție, dar și de aplicare a unor hotărâri;
4. Existența unor regulamente de organizare și funcționare a unităților de învățământ prost concepute și prost aplicate, care nu fac altceva decât să adâncească această criză privind protecția cadrelor didactice și a elevilor în incita spațiilor școlare;
5. Lipsa unei solidarități în fața actului de agresiune, pasivitatea și rea-voința ne transformă pe toți în complici ai agresorilor.
Ținând cont de toate acestea, FSLI cere Ministerului Educației Naționale, Guvernului României și Parlamentului, constituirea de urgență a unei comisii speciale care să găsească soluții concrete și care pot fi aplicate imediat pentru combaterea actelor de violență din școli. Precizăm faptul că federația noastră va iniția o petiție, cu strângere de semnături, prin care vom cere modificarea legii privind siguranța și securitatea unităților de învățământ.”

 

1168