Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: De ce sărbătorim Paștele la date diferite

oua.jpg

Image source: 
Wikipedia

Anul acesta, ortodocșii și greco-catolicii, pe de o parte și romano-catolicii și protestanții, pe de alta, serbează Paștele la date diferite. Acest decalaj are o explicație în calendarele adoptate de lumea creștină, denumite după conducătorul Romei, Iulius Cezar și un papă, Papa Grigore al XIII-lea

Serbarea la date diferite a Paștelui de către diferitele feluri de creștini este cauzată de calendarele diferite după care se calculează această dată importantă. În timp ce creștinii de rit bizantin folosesc, pentru a stabili data Paștelui, calendarul iulian, celelalte culte folosesc calendarul gregorian.

Cea mai veche variantă a calendarului pe care îl folosim datează din anul 46 î. Ch. Este vorba de o variantă care a fost stabilită de către conducătorul roman Iulius Caesar. Calendarul iulian are 365 de zile, iar o dată la patru ani apare anul bisect, de 366 de zile. Însă anul astronomic este mai lung cu 11 minute decât anul calendaristic. Acest lucru a produs apariția unui decalaj de câte o zi la fiecare 128 de ani.

Din acest motiv, în Evul Mediu, Papa Grigore al XIII-lea a propus un nou calendar. Acesta a intrat în vigoare în 4 octombrie 1528, dată în care calendarul a fost decalat cu 10 zile, adică după 4 octombrie, în loc să urmeze 5 octombrie, a urmat ziua de 15 octombrie 1528. Noul calendar a fost adoptat, mai întâi, de țările catolice, apoi de cele protestante. Însă țările ortodoxe au făcut acest lucru mult mai târziu.

În România, ca urmare a Unirii Transilvaniei cu România, de la 1 Decembrie 1918, noul calendar a fost adoptat în anul 1919. În Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș și Bucovina, adică în teritoriile care fuseseră parte a Imperiului Austro-Ungar, noul calendar fusese introdus de secole. Astfel, din anul 1919, toți creștinii au serbat Paștele și Crăciunul în același timp.

Însă această stare de fapt nu a durat decât până în anul 1924. Și asta pentru că o serie de biserici ortodoxe, precum cea din Rusia, Serbia, Ierusalim și cea din Grecia au refuzat introducerea noului calendar. Acest lucru a dus la organizarea unui sinod panortodox, în care a fost adoptat un calendar gregorian, doar pe jumatate, Biserica Ortodoxă din Finlanda a refuzat să îl adopte, așa că ortodocșii din această țară folosesc calendarul gregorian. O serie de biserici ortodoxe, precum cea din România, cea din Bulgaria ori Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui folosesc calendarul gregorian revizuit și serbează Crăciunul o dată cu romano-catolicii și protestanții, dar Paștele o dată cu bisericile ortodoxe care au rămas la calendarul iulian, cele din Rusia, din Ucraina, din Serbia ori din Ierusalim.

Vaticanul a recomandat catolicilor care trăiesc în țări cu o majoritate ortodoxă să serbeze Paștele împreună cu majoritatea. În România, unde există două rituri majore ale Bisericii Catolice, latin și bizantin, recomandarea Vaticanului nu a putut fi urmată decât parțial. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de rit bizantin, serbează Paștele o dată cu ortodocșii. Însă Biserica Romano-Catolică, de rit latin, serbează Paștele împreună cu restul lumii catolice latine.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie