Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Consumul de știri pe Internet: România, între populism și neîncredere în presă

media.jpg

Image source: 
pixabay.com

Utilizatorii plătesc mai degrabă pentru servicii de difuzare de filme, seriale și muzică, precum Netflix și Spotify, decât pentru știri. Cel puțin așa arată studiul lansat de Universitatea Oxford, care include și România. Potrivit cercetării, România este a cincea țară din punct de vedere al atitudinilor populiste – aici, aproape 7 din 10 respondenți tind să fie de acord cu afirmații populiste. Iar încrederea în presă a scăzut drastic.

În cazul României, cercetarea a arătat că a scăzut drastic încrederea în presă, cu 7%. În mediul online, presa se bucură de doar 35% încredere. Unul din doi utilizatori crede că presa este prea negativă și tot unul din doi respondenți e de părere că jurnaliștii îi monitorizează pe cei bogați și cu influență. 

Cel puțin îngrijorător este faptul că România este a cincea țară din punct de vedere al atitudinilor populiste – aici, aproape 7 din 10 respondenți tind să fie de acord cu afirmații populiste. 

Cu toate acestea, 62% dintre respondenții români afirmă că sunt preocupați sau îngrijorați de ce e real și ce e manipulator sau fals pe Internet. Este un procent peste media globală, situată undeva la 55% .

Par că au avut de câștigat redacțiile care au păstrat un ton echidistant, tocmai în condițiile în care încrederea consumatorilor de știri s-a erodat. 

La nivel global, studiul arată că Facebook rămâne principala sursă de informație, dar că rețeua de socializare e în scădere la capitolul platformă de știri. Altfel spus, descrește folosirea Facebook pentru știri, în favoarea altor site-uri și platfome. Crește interesul pentru podcasturi. Dar crește totodată și procentul celor care se feresc de știri, pentru că le găsesc depresive.

La nivel global, concluzionează documentul, a crescut foarte puțin și doar în câteva țări (Suedia și Norvegia) interesul pentru plata știrilor, sub orice formă, de la abonament la donație. Chiar și în țările cu niveluri ridicate de trai, cei mai mulți dintre plătitori au un singur abonament. Bugetul este cheltuit, de cele mai multe ori, pentru abonamente care oferă divertisment, precum filme sau muzică. În România, studiul a fost realizat în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, de la Universitatea din București. 

Studiul este considerat cea mai mare cercetare globală despre consumul de informație pe Internet și a fost făcut online, cu participarea a 75 de mii de respondenți din 38 de țări, printre care și România.

144