Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Violențele cu arme de foc au făcut în SUA 2.475 de morți și 9.137 de răniți în ultimii 7 ani

el_paso.jpg

Forțe de ordine în El Paso, Texas, după atacul armat de sâmbătă, 3 august 2019.
Forțe de ordine în El Paso, Texas, după atacul armat de sâmbătă, 3 august 2019.
Image source: 
Joel Angel JUAREZ / AFP

Două orașe, El Paso, Texas și Dayton,  Ohio figurează, începând de sâmbătă, pe harta macabră a violenței cu arme de foc  din Statele Unite. E o violență veche, fără sfârșit și fără aparentă soluție, complicată de prezența la Casă Albă a unui lider care, din calcul politic, o exacerbează și-i conferă legitimitate.

Din est, din Allen, o suburbie a Dallas-ului  a venit cale de 1.060 km.  ucigașul din El Paso pentru a-și săvârși lucrarea criminală într-un Walmart din centrul comercial Cielo Vista, unde mulțimea își făcea cumpărăturile de sfârșit de săptămână și început de an școlar. În El Paso, prima zi de școală cade pe 12 august.

În câteva minute, Patrick Crucius, 21 de ani, a curmat, cu foc automat dintr-un Kalashnikov,  viață a 20 de ființe umane,  și a rănit multe altele, unele internate la această oră, în stare gravă, în spitale precum GroundView, Miami Valley sau DelSol. Ucigașul a lăsat se pare un manifest pe Internet, plin de retorica murdară a urii și intoleranței care în ultimii ani emană și de la Casă Albă.

13 ore mai târziu, la 1:05 în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe strada 5 Est din Oregon, cartierul istoric al Dayton-ului, statul Ohio, un individ de 24 de ani, și el alb, mânat de impulsuri până acum obscure, adaugă la lista macabră a victimelor violenței armate americane încă nouă nume, majoritatea tineri care petreceau pe terasele și în barurile din zona mondenă a urbei. Dacă poliția nu intervenea în mai puțin de un minut, neutralizându-l pe făptaș, pierderile ar fi fost mult mai grele. Ucigașul venise înarmat și echipat de război, cu pistol AR-15 și multiple încărcătoare de rezervă. Era a 250-a omucidere în masă din acest an, a treia în ultimele opt zile. Săptămâna trecută violența armată a răpit cinci vieți, două dintre ele într-un alt Walmart,  în Mississippi.

"Peste 70 de primari din toată țară și-au oferit ajutorul. Utili mi-au fost cu deosebire Buddy Dyer din Orlando, oraș care a trăit groaza crimei de la clubul Puls,  și Bill Peduto din Pittsburgh, comunitate marcată de tragedia de la sinagogă Arborele Vieții. Avem, din nefericire, numeroși primari care pot da sfaturi în cunoștință de cauză.  E trist: știu atât de mult pentru că orașele lor au trăit evenimente cumplite", a declarat la o conferință de presă primarul Dayton-ului, Nan Whaley. 49 de persoane și-au pierdut viața în iunie 2016 la clubul Puls, 11 enoriași au fost căsăpiți la Pittsburgh, în octombrie 2018,  de un scelerat orbit de anti-semitism.

Violența cu arme de foc este o constantă, un ritual întunecat al vieții americane. Din decembrie 2012, când 26 de ființe umane, între care 20 de elevi, au fost masacrate la o școală elementară din Newtown, statul Connecticut, și până astăzi, America a înregistrat 2.189 de crime în masă care au cauzat 2.475 de morți și 9.137 de răniți. Omuciderile în masă reprezintă un infim procent - 2% în 2016 - din numărul total al pierderilor umane cauzate de armele de foc, în medie peste 30.000 anual. După fiecare dintre grozăvii, după Virginia Beach în mai 2019, după Thousands Oaks California  în noiembrie 2018, după  Sutherland Springs Texas în mai 2018 (17 morți) și Parkland (17 elevi de liceu uciși în februarie 2018), după Las Vegas, Aurora-Colorado și Charleston, după fiecare dintre aceste tragedii America parcurge același traseu, de la repulsie și revoltă la jurăminte de  reformă și paralizie structurală cauzată de prepotența grupurilor de presiune ale industriei armamentului.

Unul dintre cei doi senatori de Ohio, Democratul Sherrod Brown, identifică principalul obstacol actual în calea reformelor, dorite de public în proporție copleșitoare, în materie de regim de port și comercializare a armelor de foc: liderul majorității Republicane din Senat, Mitch McConnell, care blochează proiecte de lege aprobate deja în Camera majoritar Democrată, măsuri care ar restricționa sau interzice accesul la tipuri de armament cu un grad mare de letalitate. De mai bine de doi ani, un alt factor complică și agravează situația: prezența lui Donald Trump la Casă Albă. Din prima zi a campaniei și până acum, el și-a făcut blazon din incitarea la ură, din răscolirea josniciei umane.

"E greu de crezut că așa ceva s-a putut întâmpla în El Paso. E unul dintre cele mai sigure locuri din America, sigur în bună măsură grație diversității noastre. Un sfert dintre concitadinii noștri s-au născut pe alte meleaguri, au ales această țară și ne-au îmbogățit prin prezența lor. De ce? De ce a călătorit  acel individ 10 ore cu mașina ca să comită această atrocitate în El Paso?///Nu ucizi, nu dai foc la moschei, nu arunci copii în cuști dacă n-ai un președinte care te incită s-o faci. Exact asta se întâmplă astăzi în Statele Unite. Trump spune că unii sunt  inferiori, sau periculoși din naștere,  cu vorbe pe care te  aștepți să le auzi în al III-lea Reich, nu în Statele Unite, cu o retorică ce dezumanizează pe bază de religie, orientare sexuală, statut legal, țară de origine. Să arătăm cauza cu degetul, să spunem răspicat cine este președintele: un rasist pe față, declarat, care încurajează rasismul în această țară, ceea ce este extrem de periculos",  a considerat candidatul prezidențial Beto O'Rourke, originar din El Paso și reprezentant al orașului de granița în Cameră între 2013  și 2019. Succesoarea lui O'Rourke în Parlamentul Federal, Veronica Escobar, observă că America suferă astăzi de două epidemii: de violență și de ură.

Partizanii lui Trump s-au grăbit să iasă în arenă cu argumentul că nici una dintre aceste epidemii nu s-a declanșat în 2017 și n-ar trebui exploatată politic.

"Politizarea acestor orori nu folosește nimănui.  Ucigașii din El Paso și Dayton au minți bolnave. Nici un politician nu trebuie învinovățit pentru astfel de fapte; vinovat e cel care apasă pe trăgaci. Trebuie să găsim, ca societate, modalitatea de a produce mai puțini ucigași, nu de a găsi pe cine blama în următorul ciclu electoral", nota șeful interimar de cabinet al Casei Albe,  Mick Mulvaney.

Următorul ciclu electoral este în desfășurare și intensificare, în absența Parlamentului, aflat în plină vacanță. În pofida urgenței, sunt semne că, încă o dată nu se va întîmpla nimic, în orice caz nimic substanțial.

"Spunem, de fiecare dată, că-i ultima oară, că vom acționa, că va fi o schimbare. Așteptăm. Aceleași vorbe, același ciclu, de când mă știu. Nu mai putem accepta inacceptabilul. A nu face nimic nu mai este o opțiune. Suntem singura țară dezvoltată în care astfel de evenimente sunt o rutină. Nu-i un fenomen natural, este consecința unui eșec politic. În America, e imposibil până când se întâmplă. Senatul,  ori reacționează la această urgență națională, ori trebuie înlocuit. Ca să nu mai vorbim de necesitatea de a avea un președinte care să ia măsuri de modificare a regimului armelor de foc și  poziție împotriva terorismului naționalist alb" , opina candidatul prezidențial Democrat în vârstă de 37 de ani, Pete Buttigieg.

Ascultă AICI corespondența din SUA