Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Directorul Institutului ”Elie Wiesel”, solidar cu corespondentul RFI William Totok

alexandru_florian.jpg

Alexandru Florian
Alexandru Florian
Image source: 
www.radioiasi.ro

Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Alexandru Florian își exprimă solidaritatea față de corespondentul RFI România William Totok, în urma interviului  cu istoricul Mihai Demetriade. despre ”fenomenul Pitești”.

În interviu, istoricul susținea că ”nu e foarte sigur că victimele au fost victime până la capăt, iar complicitatea lor cu experimentul e cu mult mai subtilă şi mai adâncă”.

Potrivit lui Demetriade, teroarea face parte din anatomia legionară, iar administraţia penitenciarului a creat contextul favorabil ca acest episod violent să se dezvolte.

Istoricul și-a bazat afirmațiile din interviu pe un studiu pe care l-a publicat în 2017 în Caietele CNSAS.

Redăm textul trimis redacției noastre de directorul Institutului ”Elie Wiesel”:

Totul a pornit de la un interviu

Alexandru Florian

Scriu aceste rânduri din solidaritate cu jurnalistul William Totok, corespondent RFI România și cu care am fost coleg la Comisia „Elie Wiesel” în 2003-2004.

În timp ce o emisiune tv din Franța promova astăzi dimineață povestea lui Loup Bureau, ziarist francez închis în Turcia pentru așa zis terorism și eliberat după eforturile guvernului francez după 52 de zile, la noi asistăm la un linșaj mediatic al lui William. Intervin, într-o dispută falsă lansată de ONG-uri și persoane interesate să promoveze memoria Mișcării Legionare, numai pentru că Totok a primit mesaje de amenințare cu moartea. Organizația Patriotică Radicală a Exilului Românesc „Fii lui Avram Iancu” i-a transmis: „Ia seama că luneci într-un joc periculos, iar dacă faci cunoștințe cu noi în scris, data viitoare – ce nu-i departe dacă nu te potolești – vei cunoaște tăișul pumnalelor noastre sau greutatea bardelor”.

Este inadmisibil ca în democrație Ideile să ucidă! Libertatea de opinie înseamnă dialog și argumente. Numai cine nu are aceste instrumente recurge la amenințări. Cred că situația creată de interviul cu cercetătorul Mihai Demetriade, difuzat pe 28 octombrie la RFI România, a degenerat și datorită analfabetismului instituțional. Reacțiile intempestive și agresive ale președintelui executiv al IICCMER și a conducerii CNSAS nu au făcut decât să încurajeze mesajele agresive și incitatoare ale celorlalți. Conducerea CNSAS este posibil să se fi lăsat înșelată de reacțiile ONG-iste și, fără să studieze documente sau să își asculte colegul, pe Mihai Demetriade, a redactat un comunicat inadecvat. De aceea, poate, astăzi o parte din conducerea CNSAS s-a desolidarizat de comunicatul de presă de ieri 31 octombrie.

Președintele executiv al IICCMER a făcut-o cu bună știință. El a semnat un comunicat și  a doua zi a opinat și pe blog la Adevărul. De asemenea, nu este prima oară când susține public memoria extremei dreapta interbelice după tehnica „adevărul vostru este și al nostru”, lipsită de spirit critic. El preia numai mesajul și mărturiile legionarilor sau a acelora care îi sprijină și, de asemenea, a participat alături de persoane care se recunosc de la Mișcarea Legionară, la evenimente publice. Să fi uitat președintele executiv, demnitar de stat, care sunt premisele pentru asumarea memoriei de către o instituție publică centrală în democrație?

Eu însă știu că astfel de încercări fac parte din falsa competiție memorială pentru a câștiga spațiul public. O realitate inerentă a tranziției înspre mentalitatea civică democrată, plurală și deschisă. Iar instituțiile publice ar trebui să dirijeze acest proces educațional civic.