Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: 160 de ani de cercetășie militară în România

cercetasi.jpg

Cercetași români, 1913
Image source: 
cercetasia.ro

La 12 noiembrie 1859, domnitorul A.I.Cuza, prin Ordinul de Zi nr. 83, a semnat actul de constituire a “Secţiei a II-a” din cadrul “Corpului de Stat Major General”, ca prim element organizat al cercetării Armatei române. Este vorba despre cercetășia militară, o armă care ajută la adunarea de informații vitale din teren pe timp de război.

Cercetășia miliatară a fost înființată ca urmare a creşterii nevoii de informaţii, într-o perioadă în care tehnologia nu era atât de avansată. Un cercetaș are cunoştinţe militare şi își perfecționează deprinderile necesare culegerii datelor şi a informaţiilor despre inamic, în toate condiţiile de timp şi anotimp, ziua sau noaptea. Reuşita oricărei misiunii este asigurată de deţinerea informaţiei.

Cercetașii învăţă să citească detaliile de planimetrie, atitudinile, dar şi sentimentele localnicilor, urmele lăsate de trecerea unei maşini, a unui om sau animal. Ei sunt cei care iau pulsul fierbinte al ariei de responsabilitate. Sunt primii care se expun pericolului şi care îşi sacrifică viaţa pentru ceilalţi, dacă situaţia o impune. Cercetaşii sunt primii care observă un potenţial pericol, iar de memoria lor vizuală depinde foarte mult deplasarea patrulelor pe traseele stabilite. A fi cercetaş înseamnă să vezi şi să nu fii văzut, să auzi fără a fi auzit, de fapt să fii discret dar, totodată, omniprezent. Media de vârstă a celor de la Cercetare este în jur de douăzeci şi cinci de ani.

A nu se confunda cercetășia militară, cu cea civilă, care a revenit la modă în România, după 1989.

În România mişcarea a fost adusă de profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci iar asociaţia Cercetaşii României a luat fiinţă în anul 1913. Printre cei mai de seamă cercetaşi s-au numărat Majestatea Sa Regele Mihai, Ecaterina Teodoroiu, principesa Ileana a României, Mircea Eliade şi Ion Raţiu. Cercetașii sunt organizați ca în armată, poartă uniformă, au eșarfă și însemne. Fiecare cercetaș face o promisiune solemnă şi respectă cele 10 porunci. Printre acestea: să fii bun, empatic, generos, să-l ajuţi pe cel de lângă tine şi mai presus de toate să respecţi natura.

Cercetaşii sunt împărţiţi pe grupe de vârstă şi patrule, pe zone şi tipuri de activităţi. Grupele sunt lupişorii, temerarii, exploratorii şi seniorii. Deși era sub patronaj regal, Cercetășia a fost desființată tot de un rege: Carol al II-lea, care în 1937 a înființat în locul ei Straja țării. Mai târziu, comuniștii au folosit elemente din Cercetășie în organizarea pionierilor și UTC-iștilor, doar că acestea din urmă au fost mișcări politice.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 12 noiembrie 2019