Dr. Eșanu, la RFI: În unele spitale, dacă pui tabloul lui Ceaușescu, nu observă nimeni vreo diferență

”Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din UE şi, deşi a crescut din 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE. Totodată, mortalitatea evitabilă şi numărul de decese din cauze tratabile sunt la cote ridicate. Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie”, relevă Raportul privind starea sănătăţii în UE.

Documentul menţionează că  alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră.

”Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool şi rămâne de văzut dacă noua legislaţie privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”,relevă raportul.

”Cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea au atins un nivel minim istoric şi sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %). Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar baza de resurse se diminuează”, consemnează Raportul privind starea sănătăţii în UE.

”Deficitul de forţă de muncă în domeniul sănătăţii rămâne critic, numărul de medici şi de asistente medicale fiind printre cele mai scăzute din Europa. În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale substanţiale şi rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenţi din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanţa a fost adoptată ca urmare a unor proteste şi se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical şi la reducerea emigraţiei. Sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă. Nu există o evaluare sistematică a performanţelor şi, în general, nu există transparenţă. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai sănătăţii în zece ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor”, conchide Raportul UE.

Eșanu: Dacă agăți pe perete tabloul lui Ceaușescu, nu observă nimeni nicio diferență

Medicul Victor Eșanu, președintele Camerei Federative a Medicilor, a explicat într-un interviu acordat RFI că ”aceste cifre reflectă perfect starea societății românești și a sistemului medical”.

El spune că problema salariilor a fost rezolvată în sistemul medical, însă reforma în acest sector întârzie să apară. ”Funcționăm după un sistem învechit, originar dinainte de 1989, copiat după modelul sovietic”, afirmă reprezentantul medicilor.

Victor Eșanu mai declară că ”în unele unități spitalicești, dacă agăți pe perete tabloul lui Ceaușescu, nu observă nimeni nicio diferență”, el subliniind că sistemul medical românesc funcționează încă după un model învechit de soginte sovietică.

Reprezentantul medicilor mai reclamă faptul că politicienii, indiferent de partid, au pus mereu Sănătatea pe ultimul loc.

Ascultă: