Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Două decenii de teste PISA: de ce scorurile nu au crescut mai mult? (The Economist)

pisa_economist.jpg

Sursa imaginii: 
The Economist

Rezultatele testelor PISA reprezintă un motiv de preocupare peste tot în lume, nu doar în România, unde gradul de analfabetism funcțional, de 44%, a declanșat o puternică dezbatere publică. Revista britanică The Economist se întreabă, de altfel, de ce, după două decenii de testări, scorurile nu au crescut, la nivel global, așa cum era de așteptat? Nu există un ”glonț de argint” pentru îmbunătățirea educației. Dar câteva măsuri se pot lua, conchide The Economist.

La fiecare trei ani, pe măsură ce așteaptă rezultatele PISA, miniștrii educației au emoții, scrie The Economist. Datele publicate sunt o măsură a succesului reformelor pe care miniștrii le aplică.

Programul pentru evaluarea internațională este un test al capacității de lectură, matematică și științifică a tinerilor din 79 de țări și oferă o verificare imparțială a evoluției sistemelor de învățământ.

Al șaptelea și cel mai recent lot de rezultate, a fost publicat pe 3 decembrie, la aproape două decenii după primul  set, din 2000. Aproximativ 600.000 de elevi - cu vârste cuprinse între 15-16 ani - au susținut testele. Țările participante includ membrii în mare parte bogați ai OCDE, organizație care gestionează PISA, precum și 42 de state voluntare, de la Albania până la Vietnam.

OCDE ajustează fiecare eșantion spre a fi reprezentativ pentru populația tinerilor din țara respectivă, obținându-se rezultate standardizate .



Speranța, în pragul noului mileniu, era că informațiile obținute  vor ajuta la identificarea motivelor pentru care un sistem școlar se dovedește performant, îndemnându-i  și pe alții să-i urmeze exemplul.

Dar, după cum observă revista britanică,  lucrurile n-au stat chiar așa. În ciuda faptului că cheltuielile pe elev în țările OCDE au crescut cu 15%, performanța medie în lectură, matematică și științe rămâne în esență aceeași ca la începutul testelor. Dacă nu cumva, în unele țări, a regresat.

Ca întotdeauna, rezultatele din acest an includ o mulțime de puncte luminoase. Rezultatele excelente din Singapore s-au îmbunătățit încă o dată. Dar chiar și așa, orașul-stat nu este chiar primul în listă. Liderul este China - sau mai precis, metropolele Beijing și Shanghai, precum și provinciile Jiangsu și Guangdong (OCDE refuză să includă rezultate din zone îndepărtate, deoarece nu le poate garanta veridicitatea).

În aceste zone dezvoltate din China, scorul mediu la matematică al elevilor este de 591, comparativ cu media OCDE de 489, ceea ce sugerează că adolescenții locali sunt cu aproximativ trei ani înaintea mediei OCDE. Țările de rang mediu, inclusiv Iordania, Polonia și Turcia, și-au îmbunătățit și ele rezultatele.



Dar pentru fiecare Singapore, există o Finlandă, considerată odată drept un exemplu pentru alții -  dar care și-a văzut rezultatele coborând.

O parte din motivația pentru lipsa progresului general constă în faptul că școlile au o influență mai mică asupra rezultatelor decât se presupune în mod obișnuit. Iar cultura și societatea au o influență mai mare, ceea ce înseamnă că nici măcar factorii de decizie bine informați și bine intenționați nu pot face atât de mult pe cât s-ar crede.

După cum remarcă John Jerrim de la University College din Londra, „întotdeauna vom vedea țări din Asia de Est care ajung în vârf.”



Dacă ar exista un glonț de argint pentru îmbunătățirea educației, acesta ar fi fost descoperit până acum.

Dar asta nu înseamnă că îmbunătățirea este imposibilă sau că nu există nimic de învățat din testele PISA. Numeroase țări și-au văzut rezultatele crescând sau scăzând fără schimbări culturale dramatice. Și, după cum sugerează datele, o parte din motivul lipsei unei îmbunătățiri generale, în ciuda cheltuielilor crescute, este că peste un anumit nivel (în jur de 60.000 de dolari pe elev, cumulativ între vârsta de șase și 15 ani) nu mai există o relație directă între cheltuieli și scorurile de la test.



O mare problemă este că mulți miniștri ai educației acordă în continuare prea puțină atenție probelor. Alții sunt încurajați de faptul că trebuie să asculte părerile profesorilor și ale părinților, care nu știu întotdeauna cel mai bine.

Andreas Schleicher, șeful Departamentului Educație al OCDE, reamintește faptul că o mulțime de țări, de exemplu, au acordat prioritate reducerii numărului de elevi din clase  față de angajarea și formarea unor profesori excelenți. Și aceasta, în ciuda dovezilor care sugerează că nu este o idee tocmai bună.

După cum subliniază reprezentantul OCDE, un loc care a acordat mai multă atenție calității profesorilor față de dimensiunea clasei este Shanghai. Altul este Singapore. Și acestea au obținut, într-adevăr, beneficii, scrie The Economist.