Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Universitar: Cultura umanistă contează, nu-i putem face pe toți instalatori din clasa a V-a

Se încearcă introducerea unor materii noi pentru a dat de lucru mai degrabă unor absolventi de facultăți apăruți peste noapte, materii care nu și-au demonstrat utilitatea cum ar fi educația antreprenorială. Iată ce spune la RFI Theodor Georgescu, conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Filologie Clasică la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București.

Potrivit acestuia, propunerile recente ale Academiei Române sunt binevenite în contextul în care materii precum istoria sau latină sunt date la o parte.

Theodor Georgescu: Propunerile Academiei Române sunt binevenite. Pe de o parte subliniază tendința din ultimii ani de a elimina o parte dintre materiile umaniste sau, cel puțin, de a le diminua ca pondere în curriculum. Și semnalează o altă tendință foarte periculoasă, anume de a introduce materii care nu existau până acum și care nu contribuie cu nimic la formarea elevilor.

După părerea mea, sunt materii gândite mai degrabă pentru a da de lucru unor absolvenți de universități făcuți peste noapte și care trebuie să își găsească ceva de muncă, cum este, de exemplu, o materie numită educație antreprenorială. Aceaste materii nu există, nu au existat niciodată, nu există nici în altă parte și nu formează cu nimic elevul din România. Nu avem, nevoie să inventăm absolut nimic nou, ci doar să le facem pe cele pe care le avem și să le facem cum trebuie.

Rep: Pe de altă parte, spunea domnul Vlaston, expert în educație, de ce ar trebui un viitor instalator să cunoască latina. V-aș ruga să îi răspundeți.

T.G: A pune problema în felul acesta este de la început greșit pentru că gimnaziul, de la clasa a V-a pâna la clasa a VIII-a, nu e o perioadă în care să îi formăm pe elevii noștri pentru a face o anumită meserie. Ci este exact acea perioadă în care îi formăm să aibă cultură generală. Iar noi ca europeni, ca români suntem obligați să avem contact cu cultura.

Până la urmă, școala este vehiculul culturii, nu al ignoranței. Noi nu putem să îi punem pe elevi să fie instalatori din clasa a V-a și să îi privăm de dreptul de a cunoaște ce este această civilizație în care trăiesc, civilizația europeană. În această perioadă este esențial să îi facem în primul rând oameni, oameni civilizați în țara în care trăiesc.

Pentru acest lucru eu cred și nu numai eu, că este foarte important să aibă contact cu cultura și cu cultura umanistă, dacă nu în primul rând cu cultura umanistă, iar în această cultură umanistă limba latină joacă un prim rol. De aceea nu punem problema de ce trebuie să facă un instalator limba latină. Ci, cred că acesta este întrebarea, „Cum ar fi posibil ca un elev de gimnaziu să nu știe care sunt rădăcinile Europei?” Cred că aceasta este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem. Că el va fi instalator după aceea când își va termina toată școala, asta e cu totul altceva. Dar să ne gândim și în felul aceasta.

Noi vrem să avem un instalator care să vină acasă și care să fie un om care să nu știe decât să lege țevile și care să nu aibă înăuntrul său anumite valori de pare i le-a cultivat școala? Noi tocmai asta vrem. Vrem să avem un instalator serios. Vrem să avem un instalator cinstit. Vrem să avem un instalator care nu ne fură după ce ne-a făcut țevile. Ori toate aceste valori pe care el le are în minte sunt cultivate în școală. Dacă el a învățat doar despre țevi și nu a învățat aceste valori, va fi poate un instalator bun, dar va fi un instalator care după aceea nu va avea respect față de clienții lui. Nu cred că ne dorim acest lucru.

Ne îndreptăm exact spre un soi de specializare rapidă a elevilor încă din ciclul gimnazial, către un soi de școală care servește foarte rapid diverse companii sau diverse multinaționale sau diverse fabrici.Nu cred că acesta este rolul școlii, de a fi imediat furnizoare de forță de muncă pentru un anumit domeniu.

Tot acest proces e viciat încă de la început. Elevii învață încă din gimnaziu că trebuie să se pregătească exclusiv pentru examenele naționale, pentru examenul din clasa a VIII-a, de exemplu, unde învață doar matematică și română și pe acea română o învață doar cu anumite comentarii, cu anumite analize gramaticale. Toate celelalte materii sunt lăsate de o parte pentru că nu sunt date la examen. Aceasta ar fi o primă problemă.

La fel, apoi, în liceu, unde elevii sunt orientați către materiile pe care le au de susținut la bacalaureat. Aici este o altă problemă. De exemplu, limba latină a fost eliminată acum 10 ani de la bacalaureat, după părerea mea, dintr-o eroare materială când s-au făcut listele. De 10 ani ne chinuim să o reintroducem ca materie opțională. Știți foarte bine că și Academia a susținut acest lucru, ca elevii de la filologie care doresc să poată să susțină proba la bacalaureat. Ei bine, nu se poate.

Nu s-a putut vreme de zece ani și se pare că nici acum nu se dorește acest lucru într-un mod cu totul absurd. Aceasta este o altă problemă. Elevii nu sunt pregătiți în facultate pentru că în liceu au învățat să fie orientați către lucrurile foarte practice. Ori pentru ei un lucru foarte practic este să susțină aceste examene și să ia niște note bune. Ei nu mai învață ca să învețe. Dacă îi învățăm doar că să treacă niște examene, atunci va fi o problemă sistemică.

Rep: Spuneați la începutul interviului că se încearcă introducerea unor materii care nu au existat niciodată și nu le vedeți utilitatea. Ați dați exemplu educației antreprenoriale. Vă întreb din perspectiva celor care încearcă să introducă aceste materii. Ei ar putea spune că dumneavoastră apărați latina pentru că ați rămâne fără obiectul muncii dacă ea ar dispărea din școli. Ce le-ați răspunde?

T.G: Să știți că profesorii de latină din țară, atâți câți mai sunt ei, pot preda foarte bine și limba română și o fac pentru că orele de latină au fost reduse atât de mult încât niciun profesor de latină nu își mai poate face norma numai din ore de latină. El are câteva ore de latină și în rest are completare de normă cu ore de română și ore de literatură universală. Și dacă s-ar scoate de tot latina, profesorii ar avea ce să facă. Ei pot preda foarte bine limba română. Dar școala, așa ne place să spunem, este centrată în jurul elevului, nu în jurul profesorului. Noi trebuie să ne punem întrebarea „Ce îi e de folos elevului? Îi este de folos să aibă și elemente de limbă latină fiind român, vorbind limba română și fiind în Europa, care e formată de civilizația greco-romană?”.

Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem. Îi este sau nu util acest lucru? Dacă ajungem la concluzia că nu îi este util, atunci foarte bine, putem să scoatem toată latina și greaca veche din civilizația noastră. Dar greșim profund, nu o spun doar eu, o spun și alții,  pentru că aceste materii, de fapt, îi fac mai pregătiți pentru viitor, în mod paradoxal, învățând despre trecut.