Bruxelles vrea salariu minim unitar în statele membre. Ce va face România

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat cu Parlamentul European să lanseze o agendă socială şi de mediu ambiţioasă în mai puţin de 100 de zile. Von der Leyen se aşteaptă să înceapă discuţiile privind agenda socială în această săptămână, ceea ce este chiar mai probabil să provoace mari diviziuni şi confruntări între partenerii Uniunii. Preşedintele Comisiei a atribuit portofoliului pentru Ocuparea Forţei de Muncă socialistului luxemburghez Nicolas Schmit, un susţinător puternic al stabilirii atât a unui salariu minim, cât şi a unei asigurări de şomaj sau a unui mecanism de reasigurare. De asemenea, Schmit susţine introducerea unui venit minim care să garanteze condiţii de viaţă decente tuturor cetăţenilor vulnerabili. Echipa lui Schmit intenţionează să avanseze cât mai repede cu toate aceste propuneri.

Propunerea privind salariul minim creează îngrijorări  în mai multe ţări. Ţările din Europa Centrală şi de Est, cu costuri ale forţei de muncă sub medie, se tem că cadrul european le va reduce competitivitatea. Salariul minim net anual în ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia nu atinge 5.000 de euro pe an, în timp ce în Bulgaria sau România este în jur de 3.000, potrivit Eurofound, agenţia europeană responsabilă de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Datele arată că salariul minim în Germania, Franţa sau Italia depăşeşte 13.000 de euro, iar în Spania 11.000 de euro. Diferenţa este exploatată în sectoare cu posibilitatea de a detaşa lucrători, precum transportul.

 „Obiectivul nu este de a stabili un salariu minim comun pentru întreaga UE”, au asigurat sursele Comisiei înainte de publicarea documentului de consultare privind viitorul mecanism european. „Orice propunere va permite stabilirea salariilor minime în conformitate cu practicile tradiţionale ale fiecărei ţări, fie prin negocieri colective, fie prin norme legale”, spun ele. Bruxellesul recunoaşte însă că formulele unor ţări nordice au dat „rezultate excelente”, dar consideră că mai este loc pentru îmbunătăţiri pentru anumiţi parteneri şi că obiectivul este ca „statele să ia notă de cele mai bune practici aplicate în fiecare loc”. În ciuda semnalelor de calm emise de Bruxelles, proiectul legislativ care se preconizează să fie finalizat în câteva luni este ambiţios pentru multe ţări.

Stabilirea unui astfel de prag nu este însă suficientă, pentru că discrepanța dintre statele membre în acest domeniu este foarte mare, explică la RFI Petru Dandea, secretar general Cartel Alfa.