Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Soluția unui liceu din Techirghiol la ghiozdanele grele ale copiilor

ghiozdan_pixabay.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ghiozdanele mult prea grele pe care le cară în spate, zi de zi, trimit la medic tot mai mulţi elevi cu scolioză. Un copil de clasa a treia, de exemplu, ajunge să care până la 6-7 kilograme, de acasă la școală și înapoi.

Copiii dintr-o localitate constănțeană scapă de greutatea ghiozdanelor. Elevii de la liceul „Emil Racoviță” din Techirghiol își vor lăsa manualele acasă, iar în sala de clasă vor învăța după tabelete. Proiectul este o premieră națională și se dorește a deveni un exemplu de bună practică pentru unitățile de învățământ preuniversitar din județul Constanța, cu perspectivă de dezvoltare la nivel național, spun reprezentanții inspectoratului școlar județean.

Ghiozdanele mult prea grele pe care le cară în spate, zi de zi, trimit la medic tot mai mulţi elevi cu scolioză. Un copil de clasa a treia, de exemplu, ajunge să care până la 6-7 kilograme, de acasă la școală și înapoi. Asta în condițiile în care medicii recomadă ca greutatea ghiozdanului să nu depășească 10% din cât cântărește cel care îl poartă.

De ce nu sunt mai multe inițiative precum cea de la Techirghiol? Descentralizarea nu prea pare să funcționeze pentru că oamenii nu sunt obișnuiți să rezolve probeleme împreună și așteaptă să le facă alții treaba, spune consultantul educațional Eugen Palade. 

Chestiunea ghiozdanelor foarte grele pe care copiii le poartă în spate este una extrem de veche. Vorbim despre chestiunea asta de foarte, foarte mulți ani. De ce nu se rezolvă? Cred că e un cumul de factori. Există școli unde infrastructura poate fi invocată. Știm bine că în marile orașe, în București bunăoară, există școli supraîncărcate, școli în care se învață și în laborator și în bibliotecă. Nu mai vorbesc despre faptul că se învață în două schimburi, deci nu există o sală de clasă repartizată unei clase de elevi.

În aceste cazuri aceasta ar putea să fie explicația. În alte cazuri însă, cred că este vorba despre lipsa de inițiativă locală. După părerea mea, în prea mare măsură, așteptăm ca totul să fie rezolvat de Ministerul Educației sau de Inspectorat sau de o autoritate educațională centrală sau regională. De foarte mulți ani vorbim despre descentralizarea sistemului de învățămnânt și, când discutăm teoretic, cu toții suntem de acord că este necesară. În practică însă, asta înseamnă să ai inițiativă, să faci ceva, să înțelegi în primul rând care sunt problemele cu care se confruntă copiii, inclusiv aceasta a ghiozdanelor și să faci ceva. Nu e foarte mare filosofie.