Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Masă caldă în școli”- o idee bună, pusă în aplicare prost

sala_de_mese.jpg

”Masă caldă în școli”- o idee bună, pusă în aplicare prost
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

După ce Guvernul României a anunțat că dorește să extindă Programul guvernamental ”O masă caldă” la mai multe școli din România, au apărut voci care contestă modul în care a fost conceput și aplicat programul. Un director de colegiu din Cluj-Napoca a trimis o adresă Ministerului Educației prin care a rezumat ce a mers și ce nu a mers în vechiul program-pilot.

”O masă caldă” în școlile dezavantajate, programul guvernamental demarat în 2016 în 50 de școli din România pare o idee bună, pusă în aplicare prost. Este părerea celor care au implementat programul în școlile pe care le conduc. Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, una dintre cele două unități de învățământ preuniversitar care au fost incluse în programul-pilot în 2016, spune că programul a pornit greșit.

”Orice program-pilot presupune, în primul rând, o informare de la fața locului: ce vreau să fac, unde, cum, cu cine? Da, obiectivul de bază este să ajute școlile dezavantajate. Selecția acestor școli: care sunt aceste școli? După ce le-am identificat, ar fi trebuit să mă informez despre situația concretă din aceste școli., care este efectivul de elevi, care sunt condițiile din aceste școli, pentru ca, la rândul meu, eu, decidentul, să pot gândi măsurile necesare pentru ca acest program să funcționeze”, spune directorul Mircea Bertea.

Deși o inițiativă binevenită mai ales pentru copiii care provin din medii defavorizate, care ar putea abandona școala, punerea în aplicare a lăsat de dorit. Directorii de școli spun că guvernul doar le-a acordat o sumă de bani, care și aceasta venea cu 2-3 luni întârziere, lasând noi responsabilități în grija acestor directori și a personalului auxiliar, la rândul lui subdimensionat.

”Dacă vă uitați pe norme, care preiau directivele Uniunii Europene în materie de siguranța alimentelor, veți vedea că nici la Ritz (n.red. - rețea de hoteluri de lux) nu sunt solicitate condiții de igienă alimentară cum sunt prezentate în acest proiect. Nu vreau să înțelegeți că e greșit, pentru că trebuie să știm care sunt alimentele care provoacă alergii, dacă dăm un pachet alimentar pe el trebuie să apară compoziția și că este suport alimentar gratuit ș.a.m.d. Problema este să profesorul sau directorul de școală nu se pricepe la așa ceva. Profesorul trebuie să facă ore, trebuie să facă carte”, mai spune directorul clujean.

Însă care ar fi o soluție pentru ca programul ”O masă caldă” să poată, totuși, funcționa? Directorul Colegiului Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca propune înființarea unei structuri care să se ocupe exclusiv de acest program.

”Pentru acest lucru trebuia gândit, trebuia creat, dacă nu există, un departament. Pentru că, vedeți, programul nu spune ”vă dau”, programul spune”vi se asigură suportul financiar” și voi trebuie să faceți: licitații, să preparați hrana caldă, dacă aveți posibilitatea, să raportați, să vă supuneți controalelor Direcției Sanitare, Protecției Consumatorului ș.a.m.d”, a mai declarat directorul Colegiului Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca.

Mircea Bertea a trimis Ministerului Educației, prin intermediul unei adrese înaintate Inspectoratului Școlar, propunerile și observațiile sale cu privire la funcționarea acestui program-pilot. Proiectul de extindere a programului se află într-o perioadă de consultare publică.

În primele trei ediții ale programului ”O masă caldă”, copiii din 50 de școli din România au beneficiat, prin programul guvernamental, de hrană în valoare de 10 lei pe zi. Intenția actualului guvern este de a extinde programul la alte 50 de școli din România.

”Masă caldă în școli”- o idee bună, pusă în aplicare prost