Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: 140 de ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti, părintele sociologiei românești

dimitrie_gusti.jpg

Dimitrie Gusti în 1938
Image source: 
Wikipedia

În 13 februarie 1880, la Iași, se năștea marele savant Dimitrie Gusti. Este vorba de părintele sociologiei românești, un apropiat al Regelui Carol al II-lea și unul dintre oamenii care au avut de suferit de pe urma comunismului.

Dimitrie Gusti și-a petrecut primii ani ai copilăriei în Gropnița, acolo unde părinții săi aveau o mică moșie. A studiat apoi la Iași, la unele dintre cele mai bune școli din România. Tot la Iași și-a început și studiile universitare. Însă, pentru că învățase foarte bine limba germană, a primit oportunitatea de a studia la prestigioasa Universitate Friedrich Wilhelm din Berlin, apoi la Universitatea din Leipzig. La cea din urmă universitate, Dimitrie Gusti a devenit doctor în Filosofie.

Însă în timp ce se pregătea pentru doctorat, Dimitrie Gusti a devenit pasionat de sociologie, într-o epocă în care această știință înflorea efectiv. Drept urmare, în anul 1908, el a revenit în Berlin, pentru a studia temeinic Sociologia.

Din capitala Germaniei, el a plecat în capitala Franței. La Paris, el a studiat cu renumitul sociolog Emile Durkheim. În anul 1910, Dimitrie Gusti a revenit în țară. A fost angajat aproape imediat la Universitatea din Iași, unde a rămas în ultimii ani ai perioadei antebelice, dar și în timpul primei conflagrații mondiale, când Iașiul devenise capitala de război a Regatului României.

În acei ani l-a cunoscut pe Principele Moștenitor Carol. După Primul Război Mondial, Dimitrie Gusti a fost ales membru al Academiei Române. În 1920, el s-a transferat la Universitatea din București. Tânărul savant s-a decis să activeze și în politică. S-a înrolat în Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache.

Seriozitatea și capacitatea sa profesională i-au adus o ascensiune meritată în plan social. Dimitrie Gusti a devenit ministru al Învățământului în guverne conduse de Alexandru Vaida Voevod și de Iuliu Maniu. A devenit și președinte al Academiei Române, precum și președintele Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Însă sociologia a rămas pasiunea sa. El a brevetat metoda monografică aplicată satului românesc și a întreprins cea mai mare cercetare sociologică din istoria României. Totodată, Dimitrie Gusti a fondat Asociația pentru Științe și Reforme Sociale, Institutul Social Român, Institutul de Științe Sociale al României și Consiliul Național de Cercetări Științifice.

Tot el s-a numărat printre fondatorii Muzeului Satului. A fost unul dintre colaboratorii Regelui Carol al II-lea, în perioada de maximă înflorire a culturii române interbelice.

Atașamentul său față de monarhie i-a adus necazuri după instaurarea comunismului. Bolșevicii au încercat să îl recruteze în partidul lor, însă el a refuzat. Totuși, Dimitrie Gusti s-a înscris în Asociația de Prietenie Româno-Rusă, pentru că era conștient că, după război, România era forțată să conviețuiască alături de ocupanții ruși, care cotropiseră Basarabia și Bucovina de Nord. A fost invitat în Uniunea Sovietică pentru a ține conferințe. Însă refuzul de a se înscrie în Partidul Comunist l-a costat scump. În 1950, a fost evacuat din casă. Nu a avut voie să își ia manuscrisele sau cărțile. A doua zi după evacuare, soacra sa a murit de supărare. Dimitrie Gusti s-a stins din viață în 1955.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 13 februarie 2020