Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sociolog, despre Agenda 2030 și epidemia de coronavirus

data.png

Image source: 
https://www.un.org/

Printre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030, propusă de Națiunile Unite în urmă cu 5 ani  se află și obiectivul – „Sănătate și bunăstare”, care se poate analiza în legătură directă cu epidemia de coronavirus care afectează mai multe țări din întreaga lume. Recent, și în România au fost diagnosticate trei cazuri de infecție cu coronavirus, în timp ce la nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății a crescut nivelul de alertă la „foarte ridicat” . Cum putem acționa pentru a limita efectele unor astfel de epidemii, din perspectiva Agendei 2030, ne spune sociologul Ciprian Iftimoaei, expert pe dezvoltare durabilă al Biroului de Cooperare Transfrontalieră Iași pentru România și Republica Moldova.

"Agenda 2030 înseamnă să gândim global și să acționăm local atunci când ne confruntăm cu astfel de probleme de sănătate. Ca și problemele legate de mediul înconjurător, sănătatea și bunăstarea oamenilor implică o acțiune concertată pe toate palierele: internațional, regional, național și local. Pentru a lupta eficient cu astfel de epidemii, intervenția autorităților competente trebuie coroborată cu atitudinea și comportamentul fiecăruia dintre noi. Măsurile care se iau pentru a proteja sănătatea populației nu sunt doar pentru a justifica existența unor instituții sau pentru a face „breaking news”, ci pentru ca fiecare dintre noi să acționăm. Măsurile de igienă, evitarea aglomerațiilor umane, consultul medical de specialitate în cazul prezenței unor simptome specifice infecției cu coronavirus, toate acestea sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi. De modul în care acționăm depinde nu numai sănătatea și bunăstarea noastră, ci și a celor cu care convețuim", explică Ciprian Iftimoaei, sociolog-expert pe dezvoltare durabilă și  directorul Direcției Județene de Statistică Iași.

Potrivit acestuia, Institutul Național de Statistică implementează, sub coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, un proiect cu finanțare europeană pentru elaborarea setului de indicatori prin care să fie evaluate progresele în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, la nivelul țării noastre. La nivelul Eurostat, sunt centralizați o serie de indicatori prin care deja se evaluează progresele țărilor membre. Pentru obiectivul de dezvoltare „Sănătate și bunăstare” sunt luați în calcul următorii indicatori: speranța medie de viață, rata deceselor cauzate de bolile cronice, rata deceselor cauzate de tuberculoză, HIV, hepative, percepția privind serviciile medicale, numărul de decese cauzate de accidentele de muncă, numărul de decese cauzate de accidentele de mașină, expunerea la diferitele forme de populare. De exemplu, speranța medie de viață în UE este de 81 de ani, față de numai 75 de ani pentru populația României. În ceea ce privește percepția stării de sănătate, 71% din români consideră că sunt oarecum sănătoși. Apoi, 28% dintre români sunt fumători, față de 26% de fumători la nivelul UE. 4,7% dintre români considerau în 2017 că nu au putut să acceseze serviciile medicale atunci când au avut nevoie, față de numai 1,7% de europeni. La nivelul anului 2015, România a înregistrat 8 cazuri de decese la 100000 de locuitori din cauza tuberculozei, HIV și a hepatitei, față de 3 decese la 100000 de locuitori, cât este media UE.", adaugă expertul în dezvoltare durabilă.

Ce ar trebui să facă în următorii ani statele semnatare ale agendei 2030? " În următorii 10 ani, pe baza acestor obiective universale, statele semnatare ale Agendei 2030 vor trebui să mobilizeze toate eforturile pentru a eradica toate formele de sărăcie, să combată inegalităţile socioeconomice, să gestioneze consecinţele schimbărilor climatice şi să se asigure de faptul că „nimeni nu este lăsat în urmă”. Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi!", mai spune sociologul Ciprian Iftimoaei.

România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015 adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Pentru prima oară, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare.

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale (sursa: MAE.ro)

  1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.
  2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.
  3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.
  4. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.
  5. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.
  6. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.
  7. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.
  8. Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.
  9. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.
  10. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.
  11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.
  12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.
  13. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.
  14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.
  15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului  și stoparea pierderilor de biodiversitate.
  16. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.
  17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

 

Ascultă aici interviul cu sociologul Ciprian Iftimoaei, expert pe dezvoltare durabilă al Biroului de Cooperare Transfrontalieră Iași pentru România- Republica Moldova.