Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


COVID-19 | Cât de mare e răspândirea în România?

woman-sitting-on-luggage-3943882.jpg

Image source: 
pexels.com

Autoritățile române admit că pot exista infectări cu coronavirus în rândul persoanelor care s-au întors din străinătate și cărora nu li s-a impus izolarea la domiciliu pentru că au revenit din zone cu mai puțin de 500 de îmbolnăviri. Este cazul unui bărbat din județul Suceava și a doi soți, medici în județul Constanța. "Suntem conștienți că aceste cazuri, care nu au intrat sub incidența zonei roșii sau a zonei galbene, pot fi prezente în România. În acest moment, nu avem la unitățile de primire urgențe o exacerbare a patologiei de infecție respiratorie superioară care să ne facă să testăm în paralel și pentru gripă și pentru coronavirus", spune secretarul de stat Nelu Tătaru.    

Un bărbat din județul Suceava, confirmat recent cu coronavirus, a intrat în contact cu peste 100 de persoane înainte de a fi diagnosticat. El s-a întors în data de 4 martie din Belgia care, la vremea respectivă, nu era inclusă în zonele galbene care presupun izolarea la domicliu, la revenirea în România. Un alt caz similar, doi medici din Constanța întorși în țară din Austria pe data de 7 martie. S-au testat în sistemul privat, iar rezultatul a fost pozitiv pentru COVID-19, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. În 7 martie, Austria nu era în zona galbenă. Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, explică la RFI că autoritățile au impus treptat măsuri pentru românii care s-au întors din străinătate.

Nelu Tătaru: A fost o evaluare progresivă a Institutului Național de Sănătate Publică, care a  propus periodic grupului tehnic de lucru din cadrul Ministerului de Interne, cât și Comitetului național pentru situații de urgență, lărgirea acestei arii. S-au ales anumite criterii. În acel moment aceste state nu intrau în zona galbenă. Orice propunere pe care o poate face Minsiterul Sănătății sau Institutul Național de Sănătate Publică o dată cu evoluția din Europa trebuie să fie acceptată în acest comitet național pentru situații speciale de urgență.

Reporter: Vă așteptați ca situația de la Bosanci să se repete și în alte zone din țară? Bănueisc că acolo a început o anchetă epidemiologică.

N.T: A început o anchetă epidemiologică. Fiecare contact depistat pozitiv va desfășura, la rândul lui, o altă anchetă epidemiologică. Suntem conștienți că aceste cazuri, care nu au intrat sub incidența zonei roșii sau a zonei galbene pot fi prezente în România. Rămâne ca simptomatologia și desfășurarea acestora în anumite zone din țară să ne dea și începutul unor anchete. În acest moment, nu avem la unitățile de primire urgențe o exacerbare a patologiei de infecție respiratorie superioară care să ne facă să testăm în paralel și pentru gripă și pentru coronavirus.

Rep: Există temerea că foarte mulți dintre cei care s-au întors din străinătate, din zone care nu erau incluse în zonele galbene, ar putea să fie bolnavi, să fie contagioși, chiar asimptomatici și în felul acesta să existe o creștere exponențială a numărului de cazuri ulterior?

N.T: Există niște precauții din partea noastră, dar având în vedere că am impus încă de duminică restricții și izolări pentru aproape toată Europa, celor care vin din zonele galbene, o dată cu trecere timpului și a celor 14 zile de la impunerea acestei măsuri, face ca această precauție să rămână pe o pantă de siguranță.

Rep: Până pe data de 17 martie, conform datelor publice, la milionul de locuitori Coreea de Sud făcuse deja 5.734 de teste, Italia 2.477, Austria 1.284. România avea făcute în 17 martie 244 de teste la milionul de locuitori. Doi cercetători români cer guvernului să înceapă o campanie agresivă de testare a populației, cu teste rapide, după modelul din Coreea de Sud, pentru a putea ține sub control răspândirea epidemiei de coronavirus. Vi se pare bună o astfel de măsură? A fost discutată?

N.T: A fost analizată de o lungă perioadă, de acum trei, patru săptămâni. Testele rapide se bazează pe testarea anticorpilor. Nu putem vorbi de împiedicarea unei răspândiri în condițiile în care anticorpii apar în a zecea, a paisprezecea zi, lăsând descoperite primele zece zile. În acest moment testarea se face tuturor persoanelor suspecte. Suspecte la noi, în acest moment, conform INSP și Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență sunt persoane care vin din zone roșii sau galbene, persoane care intră în contact cu cei confirmați. Testările se mai fac celor din carantină în prima, a douăprezecea și a treisprezecea zi, la cei internați la 24, 48 de ore sau în funcție de forma de boală se poate face și la distanță, oricum cu două teste negative la plecare și nu mai puțin de 14 zile. Testarea se face și celor aflați în izolare atunci când prezintă simptomatologie. Orice anchetă epidemiologică în desfășurare și care necesită un alt palier sau extinderea către un alt contact care s-a dovedit a fi pozitiv necesită alte testări, dar doar în cadrul anchetelor epidemiologice. Testele rapide sunt teste pentru anticorpi. Încă nu avem desfășurate și teste rapide pentru antigen.

Rep: De ce există, totuși, această reticență în a le folosi? Știu că ele nu sunt 100% sigure, așa cum sunt cele făcute cu aparatele PCR, dar orișicât.

N.T: În momentul acesta noi avem importate și mai avem 40.000 care au fost distribuite la nivelul celor șapte zone și la nivelul secțiilor de boli infecțioase. Orice rezultat pozitiv ne arată un anticorp. El trebuie dublat cu un test molecular pentru a vedea dacă încă mai avem virus cu replicare virală în corp.

Rep: Care este numărul de cazuri la care vă așteptați? Pe când se prognozează un vârf al epidemiei?

N.T: Avem mai multe scenarii, iar vârful depinde, în general, de cât de precoce depistăm cazurile, cât de repede putem să le identificăm și să le izolăm, cursul anchetelor epidemiologice focarele mici, care nu trebuie să conflueze, precum și partea celaltă, a omului de rând, dacă respectă sau nu acea izolare, dacă transmiterea în comunitate se face accelerat sau nu. Avem un scenariu blând, în care va merge cu o creștere lentă a numărului de cazuri, urmând, în a doua perioadă a lunii aprilie și după trecerea valului de cetățeni români care vor veni de Paște acasă, referindu-ne, în general la cei din Spania, o cădere spre sfârșitul lunii aprilie, care ar trebui să meargă într-un ritm lent. Dar, repet, condiția este cea a izolării voluntare și a respectării distanței sociale pe care o impune și decretul președintelui.

Rep: Care ar fi scenariul pesimist?

N.T: Scenariul pesimist ar fi o creștere violentă a numărului de cazuri, cu o transmitere accelerată prin nerespectarea niciunei indicații, de a nu avea contact cu mai multe persoane sau cu grupuri de persoane sau de a nu le izola pe cele care au modificări respiratorii. Atunci vom avea o creștere bruscă, la peste 2.000, intrând în scenariul 4, cu o forțare a sistemului sanitar. Atunci, cazurile ușoare și medii vor fi tratate la domiciliu, urmând ca cele cele severe și cele critice să fie tratate în spitale, în secțiile de boli infecțioase și în cele de terapie intensivă pentru cei care necesită un suport cardiovascular sau respirator.