Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Specialist ATI: Încă așteptăm materialele, acest lucru trebuie rezolvat urgent

ati.jpg

Sursă foto: AFP

Privind spre Italia, România se pregătește cum poate de ciocnirea cu pandemia de coronavirus. Punctul maxim va pune o presiune foarte mare pe secțiile de terapie intensivă din toată țara.

Cum stăm? De ce e nevoie în continuare și mai ales pe termen scurt? Andreea Orosz a stat de vorbă cu profesorul Dorel Săndesc, vicepreședinte al  Societății de Anestezie și Terapie Intensivă. "Cei mai importanți sunt oamenii, personalul medical, iar în rândul lor există o stare de angoasă pentru că nu s-au primit cele necesare însă, explică specialistul. Avem o primă linie de răspuns. dar comenzile și finanțarea sunt absolut necesare, mai spune acesta.

Dorel Săndesc: Am făcut o statistică recentă cu toți colegii referitor la cum stăm cu paturile reale, nu cele care sunt în statistici, pe hârtie, în structura spitalelor, ci cele reale, funcționale de terapie intensivă. Înseamnă paturile care sunt în secții, care au personal, în primul rând personale și linie de gardă pentru că acești pacienți trebuie supravegheați tot timpul. 

Acum avem recenzate 2653 de paturi de terapie intensivă funcționale. Apoi, am făcut o evaluare a numărului de ventilatoare mecanice și alte echipamente, câte dintre paturi sunt dotate cu aceste echipamente obligatorii pentru susținerea funcțiilor vitale ale pacienților gravi. 

Numărul acestora este de 1361. Rezultă că un număr de 1292 nu dispun de aceste echipamente. Nevoile sunt foarte mari. Dacă sistemul din Lombardia, unul dintre cele mai bune din Europa, a cedat, e firesc să fim îngrijorați. Noi am evaluat necesarul de echipamente.  Am trimis autorităților acest memoriu în care arătăm că bugetul total pentru a dota se ridică la cel puțin 130 de milioane de euro. Dar considerăm că nu poate fi urgență mai mare acum în această stare de urgență decât să pregătim secțiile ATI. 

Reporter: Cum se pregătesc secțiile în această perioadă în care toate produsele sunt cam blocate, nimeni nu mai exportă? Sunt ONG-uri care sunt dornice să vă ajute. Cum se poate face concret? Ministrul spunea că vă dă bani, dar, până la urmă, dincolo de bani, ai nevoie să ai de unde să le iei. V-ați făcut un plan? 

D.S: Ne-am adresat autorităților. Am făcut acest program foarte clar, care arată care sunt necesitățile. Am propus și un program de pregătire a spitalelor din punct de vedere organizatoric, cum să se golească secțiile ATI din spitalele de boli infecțioase și spitalele de primă linie de suport, cum să se pregătească celelalte secții.

Am solicitat bani suplimentari. Este adevărat că s-au dat niște fonduri. Programul nostru de ATI care finanțează îngrijirea zilnică și nu vorbim despre aparate, ci de medicamente, consumabile, reactivi a fost suplimentat cu 350 de milioane de lei. Este o sumă bună, dar sperăm că o să mai crească în acestă perioadă. Este nevoie. Sperăm să se aloce bani, așa cum a anunțat ministerul, pentru echipamente.

Dar pentru că necesarul e atât de mare, noi am declanșat și o campanie umanitară, numită „România are nevoie de terapie intensivă” prin care dorim să strângem resurse suplimentare de la comunitate, de la companii, de la oameni. Avem și o campanie de fundraising pe internet. Vom dezvolta această campanie în mass media. Credem că societatea, comunitatea, trebuie să ajute. Știm că va veni o mare problemă. A început și va crește. Este nevoie să ne implicăm cu toții într-o asemenea campanie. Sperăm să declanșăm o epidemie de solidaritate.

Rep: De ce ați avea nevoie urgent?

D.S: Cel mai important din tot acest scenariu este personalul, oamenii, medici și asistente, personal medical și auxiliar care lucrează în aceste zone de mare risc. Este nevoie să se asigure condiții optime pentru ei. Dacă nu, tragedia va fi maximă. Dacă personalul nu va primi suficiente echipamente de protecție, nu va avea asigurate condiții de lucru, materiale, consumabile cu care să lucreze, aceasta va fi cea mai mare criză. Deja există o stare de angoasă, de nemulțumire că încă nu s-au primit echipamentele.

Acest lucru trebuie rezolvat. Știm că s-au făcut eforturi centrale să se achiziționeze cantități uriașe la DSU, la Ministerul de Interne. Sunt câteva zeci de tone care sunte deja contractate. Trebuie să fie aduse. Sunt probleme cu transportul. Trebuie comunicat foarte mult. Eu am solicitat asta. Să se știe că ele vin, vor fi date gratuit spitalelor și altor elemente ale sistemului sanitar. Ele trebuie să se rezolve. Spitalele trebuie sprijinite. 

Este adevărat că o mare problemă este ce cumperi chiar dacă primești banii. În domeniul nostru avem nevoie de ventilatoare, de monitoare, de paturi ATI, de alte aparate specifice cu care noi asigurăm salvarea oamenilor. Noi am scanat furnizorii. Noi am făcut acest lucru. Le-am solicitat. Ne-au prezentat disponibilitatea lor. Există oferte la 30, 60 și chiar 90 de zile, dar și acelea trebuie luate. E bine dacă primim finanțarea să facem aceste comenzi. 

Din fericire, totuși, nu suntem chiar pustii în ATI, așa cum am spus. S-a reușit ca peste 50% din paturile funcționale să dispună de dotări. Așa că avem o primă linie de răspuns, dar comenzile și finanțarea pentru a completa dotările sunt absolut necesare. Oricum nu putem ști cât va fi de mare valul și chiar dacă ne dotăm toate paturile acest lucru va fi suficient. Asta nu putem să știm. Nu știe nimeni acum, numai Dumnezeu. 

Rep: Pe de altă parte, din ce am urmărit în Italia, specialiștii aflați în secțiile ATI spun că vizată este și colaborarea. Noi suntem pregătiți să colaborăm? Mă refer aici chiar și între centrele din țară. Există această telecomunicare? Spuneau specialiștii italieni că e vitală în perioada următoare.

D.S: Din punctul acesta de vedere, vorbind de sectorul meu, de ATI, nu avem absolut nicio problemă. Suntem o societate foarte unită. De aceea am reușit să facem lucrurile pe care le-am făcut. Nu ne-am consumat energia în lupte interne.

S-a constituit un comitet de coordonare a secțiilor ATI din țară, în care avem stabiliți lideri regionali, care vor coordona zone din România, Transilvania nord, Transilvania sud, zona de est, zona de vest, zona de sud. Vom avea clar stabilit secțiile disponibile, paturile, ce zone sunt alocate pacienților corona, cum vom face fluxul de pacienți după ce se staurează paturile ATI din spitalul de boli infecțioase și spitalul de suport. 

Din acest punct de vedere noi vom comunica.

De altfel, noi suntem prima societate care am și realizat în limba română aceste ghiduri de management al pacienților critici corona, inspirate din referințele internaționale serioase. Le-am pus pe site-ul Societății române de ATI, le-am prezentat și ministerului. Sunt niște documente, nu exhaustive.

Ăsta e și rolul unui ghid, nu e exhaustiv. Prezintă tot acolo. Ghidurile nu sunt fixe.  Ele pot fi adaptate mereu. Un ghid e necesar pentru ca toți colegii, din toate spitalele și mai mici, să aibă o referință. Suntem sufocați toți acum de ghiduri, recomandări. Vin de peste tot. E imposibil. Ar trebui să stai numai să citești toate materialele care apar și nu știi la care să te raportezi. Există diferențe între ele, poate nu mari, dar totuși, există.

Atunci, am spus haide să îl facem. Au făcut un efort deosebit câțiva colegi din mai multe centre, mai ales din Bucrești, Timșoara și din altele și au realizat acest ghid. Și îl avem. 

Din punctul de vedere al comunicării nu cred că va fi o problemă. Însă, așa cum am spus, trebuie să fim sprijiniți. Nu se poate. S-a declarat stare de urgență. De asta s-a declarat. Pentru mai multe, dar cred că în primul rând pentru a se pune la punct cu capacitatea de răspuns în fața pacienților critici de corona, iar asta înseamnă ATI.

Profesorul Dorel Săndesc, vicepreședinte al Societății de Anestezie și Terapie Intensivă, intervievat de Andreea Orosz