Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Medic din Italia, despre COVID-19: Pacienții ajung la spital după 7-10 zile de febră și tuse

corona_clepsidra.jpg

Image source: 
pixabay.com

“Nu există nicio moleculă înregistrată pentru tratarea infecţiilor cu COVID-19", punctează Societatea Italiană de Boli Infecțioase și Tropicale. Specialiștii spun că există experimente în curs referitoare la utilizarea unor medicamente antivirale ce au demonstrat eficienţa asupra COVID-19 atât în vitro cât şi asupra modelelor animale dar şi experimente cu rezultate anecdotice. Potrivit medicului Davide Coppini, șeful Secției Reanimare și Anestezie de la Spitalul Gavardo, Lombardia, pacienţii cu COVID-19 ajung la spital, în general, după 7-10 zile de febră şi tuse, iar de la intrarea în spital, agravarea poate surveni în orice zi până la circa 8 zile. Afirmația sa este fundamentată pe practica Spitalului Gavardo. Recent, medicul italian a participat la o teleconferință cu mai mulți medici din România.

"În primul rând, se poate beneficia de experienţa ce decurge din utilizarea agenţilor virali asupra virusului ce aparţine aceleaşi familii de Betacoronavirus, responsabil pentru SARS şi MERS. Urgenţa în care se află comunitatea ştiinţifică în lupta împotriva epidemiei de COVID-19 furnizează raţionamentul pentru utilizarea antiviralelor în pofida dovezilor ştiinţifice încă preliminare.

În cazuistica de COVID-19, actualizată la data de 11 februarie 2020 și publicată de Centrul pentru controlul şi prevenirea bolilor chinezeşti (China CDC) în completarea altor rapoarte mai limitate din oraşul Wuhan din China, rezultă că majoritatea cazurilor confirmate  (44.672 la acea dată) au fost la persoane cu vârsta între 30 şi 79 ani (87%), în timp ce numai o minoritate se situează în intervalele de vârstă extremă (1% pentru vârste cuprinse între 1-9 ani şi 3% ≥80 ani). Rata de letalitate totală a fost de 2,3% (1.023 morţi din 44.672 de cazuri confirmate).

Între factorii determinanţi ai riscului mortal se semnalează: vârsta (rata letalităţii creşte la 8% la pacienţii cu vârste cuprinse între 70-79 ani şi poate ajunge la 14,8% la aceia cu vârstă de ≥ 80 ani), prezenţa afecţiunilor cronice asociate : boli cardiovasculare, diabetici, persoane cu boli respiratorii cronice, hipertensivi şi pacienţii oncologici.", potrivit Societății de Boli Infecțioase și Tropicale din Italia, regiunea Lombardia.

Dr. Davide Coppini, șeful Secției Reanimare și Anestezie (spitalul Gavardo, Lombardia,Italia) a participat pe 24 martie la o teleconferință cu mai mulți medici din România, de la Spitalul Elias din București și Spitalul Județean de Urgență Sibiu. Dr.Coppini a răspuns la întrebările colegilor medici români. Redăm mai jos câteva dintre răspunsuri, cu mențiunea că acestea sunt fundamentate pe practica Spitalului Gavardo și pe exeperiența dobândită de personalul medical de acolo.

  • Cine decide dacă pacientul are nevoie de VENTILARE NEINVAZIVĂ sau ventilaţie mecanică la Primiri Urgenţe? Medicul de la terapie intensivă sau medicul de la Primiri Urgenţe?

Dr. Davide Coppini : Pacientul este evaluat de către medicul de la Primiri Urgențe şi, dacă este, grav este chemat medicul de la Terapie Intensivă care decide dacă se aplică procedura de ventilare noninvazivă sau intubarea şi ventilarea mecanică. Pentru pacienţii care nu sunt în stare foarte gravă dar prezintă desaturaţie, în spitalul nostru şeful Secţiei de Primiri Urgenţe a decis să utilizeze ventilaţie artificială cpap cu cască. Reţine bolnavii până când au un loc în pat în cadrul secţiilor şi dacă se agravează cheamă medicul de terapie intensivă. De reținut: Eu nu agreez utilizarea ventilaţiei artificiale Casca CPAP pentru că nu sunt practice, sunt greu de suportat de către pacient, sunt dificil de poziţionat şi dacă starea pacientului se înrăutăţeşte sunt foarte greu de scos de pe faţă. Consider că este mai corectă utilizarea ventilatoarelor cpap cu interfaţă cu mască. Pot modifica valoarea cpap cum doresc şi să introduc şi o presiune de inspiraţie iar în cazuri specifice chiar să ventilez pacientul.

  • Ce tip de interfaţă utilizaţi pentru VENTILAŢIA NON INVAZIVĂ - NIV? De ce preferaţi să utilizaţi căştile? Care sunt criteriile voastre pentru intubarea pacienţilor care sunt deja sub VENTILAŢIA NON INVAZIVĂ - NIV?

Dr. Davide Coppini: Eu consider că este mai bună o ventilaţie artificială cpap cu un ventilator şi nu cu cască având drept interfaţă masca facială, cu atât mai bine dacă este pe toată faţa. În acest moment, cu foarte muţi pacienţi în stare gravă şi puţine cpap, şi având şi mai puţine paturi la reanimare nu este posibilă o intubare precoce. Din această cauză se preferă o trecere gradată în funcţie de saturaţia de la masca cu rezervor la fluxuri înalte cu ventilaţie artificială cpap cu două nivele cu target satO2 > 92-94%. Pe lângă acest aspect, pacienţii internaţi, la care s-a aplicat deja ventilaţia artificială cpap sau cu mască de O2,  sunt evaluaţi periodic de către un medic de la terapie intensivă cu experienţă ce efectuează trieri pentru a identifica pacienţii ce se pretează la intubare şi aceia ce nu sunt adecvaţi. Tuturor le este garantată terapia medicamentoasă şi în cazurile selectate dacă starea se înrăutăţeşte cu ventilaţie artificială cpap belevel cu fluxuri înalte se va putea furniza ventilaţie mecanică după intubare.

  • Utilizaţi corticoterapie? Dacă răspunsul este afirmativ, pentru ce categorie de pacienţi şi în ce regim?

Dr. Davide Coppini: Pentru pacienţii intubaţi covid19 pozitivi cu evidentă compromitere interstiţială (P/F< 100-120) utilizăm acest protocol : Dexametazonă 20 mg x 1 timp de 5 zile şi apoi 10 mg x1 timp de alte 5 zile.

  • Cum se sterilizează coridoarele? (zona dintre camerele pacienţilor)

Dr. Davide Coppini : La reanimare există o zonă filtru pentru a garanta o situaţie “curată” în afara camerelor cu pacienţi: oricum utilizăm clor 10% cu care îmbibăm cearceafurile întinse pe jos sau alcool 70%.

  • Cum este organizat personalul sanitar la terapie intensivă în această perioadă? Lucrează în echipe, în ture de 24h sau ture mai scurte? Aceştia merg acasă după finalul turelor lor sau rămân în spital?

Dr. Davide Coppini: La ora actuală avem ture de 12 ore pentru medici. Trei ture de 8 ore pentru asistente. Toţi pleacă acasă după programul de muncă.

  • Ce tip de măşti utilizaţi (FFP2 sau FFP3) şi în ce situaţie?

Dr. Davide Coppini: Atât ffp2 cât şi ffp3 de fiecare dată când consultăm pacienţi cu Covid 19 suspecţi sau pozitivi, virusul rămâne pe suprafeţe timp de 9 zile.

  • Din experienţă după ce perioadă de la debut se agravează?

Dr. Davide Coppini :Pacienţii ajung la spital în general după 7-10 zile de febră şi tuse, de la intrarea în spital agravarea poate surveni în orice zi până la circa 8 zile; după această perioadă mai este posibilă, dar mai puţin frecventă şi cel mai frecvent după această perioadă apare o îmbunătăţire lentă.

  • Care sunt cele mai frecvente semne clinice sugestive pentru agravare?

Dr. Davide Coppini: Desaturaţia şi tahipneea în ventilaţia artificială cpap şi la fluxuri înalte cu raluri bilaterale la ascultare.

  • Care este protocolul cel mai eficient?

Dr. Davide Coppini : Nu am avut experienţă în acest sens

  • Legat de infecţie cât de frecvent au prezentat miocardită/tulburări de ritm pacienţii fără patologie anterioară cardiacă?

Dr. Davide Coppini : Nu am avut aceste complicaţii: în schimb un caz de pnx prin pronaţie cu emfizem subcutanat foarte amplu şi minime, dar câteva plăgi de decubit pe faţă prin pronaţie.  Ar fi utile specificaţiile pentru pronaţie. Vă recomand:

  1. Documentul SIAARTI pentru triaj de pe link-ul: www.siaarti.it. (Raccomandazioni dietica clinica SIAARTI ) – Recomandări de etică clinică

  2. Proceduri recomandate de un Grup de lucru ce activează la Brescia

  3. Foarte util și practic un site pentru ventilare: www.ventilab.org

 



Materialele puse la dispoziţie de Editura Seneca pot fi consultate aici: