Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Satele românești, vulnerabile în fața coronavirusului

foto_maramures.jpg

Image source: 
© Eliza Casandra - arhiva personala

Aproape 6 milioane de persoane din mediul rural nu au acces la apă curentă așa că o cară cu găleata, de la fântână. Nu e singura problemă în contextul pandemiei de coronavirus. Lipsesc farmaciile, iar medicii de familie, dacă există, sunt prea puțini raportat la numărul populației. Sunt probleme ignorate de autorități vreme de zeci de ani, pe care le simțim acum până la os, spune Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică.

Unul din 3 români nu are acces la apă curentă, arată datele Institutului Național de Statistică. În mediul urban, peste 98% din poluație are apă la robinet, ceea ce înseamnă că marea problemă este la sate. Acolo, cară apă cu găleata mai mult de 64% dintre locuitori. Asta înseamnă aproape 6 milioane de persoane. Nu e singura vulnerabilitate. Se adaugă absența farmaciilor și numărul mic de medici de familie. Conform centralizării făcute de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie, nu au niciun doctor 328 de comune, care însumează mai bine de jumătate de milion de locuitori, adică două procente și jumătate din populația țării. Toate aceste probleme au fost ignorate zeci de ani și nu pot fi rezolvate acum, în vreme de criză, avertizează Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică. El explică la RFI că singura soluție, mai ales pentru persoanele în vârstă din mediul rural, o reprezintă colaborarea dintre primărie, biserică și medicii de familie. Vlad Mixich vorbește despre necesitatea monitorizării de la distanță a celor de peste 65 de ani. 

Vlad Mixich: În mediul rural este, în mod evident, o problemă în România. Și în condiții normale, persoanele din mediul rural au acces la servicii medicale mult mai scăzute decât cei de la oraș. În astfel de situații, medicii de familie sunt esențiali și în același timp direcțiile de sănătate publică județene, dacă ele ar fi funcționale, doar că în acest moment ele sunt din păcate, depășite. Există soluții de monitorizare la distanță a persoanelor din mediul rural. Sper ca Guvernul să implementeze cât de repede se poate o soluție prin care persoanele peste 65 de ani, care sunt la risc mai mare, și care locuiesc și în mediul rural, dar nu numai, să fie sunate de către autorități, asta se poate face automat. Când o astfel de persoană, care are nevoie de asistență, este identificată, automat medicul de familie, sau primăria din sat este anunțată. Ei trebuie să se ducă și să acorde acest sprijin în funcție, evident, și de nevoia identificată.

Reporter: Cum vor ține medicii de familie legătura cu toatre aceste persoane? Multe nu au telefon sau nu știu să folosească un telefon.

V.M. În momentul acesta răspunsul este NU există o soluție. Singurele două organizații care pot face asta sunt primăria locală sau biserica. În același timp, medicii de familie cel puțin se pot pune la dispoziția acestor persoane care au nevoie de ajutor și de asistență, însă ei nu au nici timpul nici datoria să le monitorizeze.

Rep: Tot în mediul rural putem vorbi și despre absența farmaciilor. Dacă este una la câteva mii de locuitori e mare lucru, dar, de obicei, oamenii sunt nevoiți să meargă în oraș pentru a-și procura medicamentele.

V.M. Toate aceste probleme despre care vorbim acuma sunt probleme ale sistemului medical care există de ani de zile, acuma le simțim așa până la os, pentru că suntem într-o situație de criză. În privința medicamentelor, cele de suport pentru coronavirus se administrează strict sub supravegherea medicului pentru pacienții care sunt internați, pentru restul tratamentul e recomandat de către medicul de familie, dar deobicei sunt medicamente care sunt ușor de găsit, dar e nevoie de o farmacie la care persoana respectivă să se poată deplasa, bineînțeles. 

Rep: Conform ultimellor date de la INS, doar 35% din populația rurală are apă curentă. Asta înseamnă că aproximativ 6 milioane de persoane se duc și ăși iau apă de la fântână. În ce situație ne pune acest fapt?

V.M. În urmă cu câteva săptămâni am discutat despre această mare vulnerabilitate a unor focare epidemice, mici, localizate, dar periculoase pentru comunitatea respectivă. Dacă un astfel de focar epidemic izbucnește într-un sat, care e la 50 km distanță de cel mai apropiat spital, atuncea lucrurile pot să evolueze destul de repede negativ în acea comună, mai ales dacă e vorba și de o comună cu multe persoane în vârstă. Există și sate unde s-au întros mulți dintre românii tineri, sau între două vârste, care vin din zone ca Italia sau Spania, și e posibil să existe circulație intracomunitară în aceste regiuni. E foarte dificil ca probleme de care autoritățile nu s-au ocupat cum trebuie în ultimii 20 de ani să fie rezolvate într-o situație de criză. Tocmai de aceea, în astfel de situații, sunt foarte utile, de pildă, instuții cum este biserica, care are posibilitatea să ajungă la aceste persoane și în acest mediu. 

Rep: Arhiepiscopul Teodosie de la Constanța cere să se deschidă bisericile pentru a oficia slujba de Paște. Despre ce fel de nivel de educație putem discuta în rândul bisericii? educație în privința răspândirii acestui virus. 

V.M. (...) Faptul că sunt înalți prelați, într-un astfel de context, nu îi scutește sub nicio formă de atenționările și criticile din parte medicilor și din partea noastră a tuturor. Este inadmisibil ca în astfel de situații, tu ca preot, care trebuie să ai grijă de comunitatea ta și să o luminezi, să faci ceea ce este contrar total regulilor și sănătății tale. Este ca un părinte care nu are grijă de sănătatea copiilor săi.