Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirus: distanțarea socială are toate șansele să dureze

o_femeie_cu_masca_pe_strazile_din_brighton_in_sudul_angliei_pe_24_martie_2020._c_peter_cziborra_reuters.jpg

O femeie cu mască pe străzile din Brighton, în sudul Angliei, pe 24 martie 2020
Image source: 
Peter Cziborra, Reuters

De la începutul pandemiei de coronavirus, ne-am schimbat cu toții comportamentele, adoptând măsuri de distanțare socială. Chiar dacă autoizolarea ia capăt, aceste măsuri ar trebui să continue timp de încă multe luni și să conducă la o modificare a obiceiurilor noastre.

În Hexagon, francezii au intrat în a treia săptămână de izolare. Pe celălalt mal al Canalului Mânecii, britanicii sunt abia în a doua. Dar deja autoritățile par să-și pună întrebări despre ieșirea din această perioadă de „lockdown". Jenny Harries, responsabila adjunctă a serviciilor sanitare britanice, crede că Regatul Unit este încă departe de întoarcerea la o viață normală.

Într-o conferință de presă, duminică 29 martie, ea a declarat că ar fi „periculos" să se pună capăt brusc izolării căreia îi este supusă populația timp de trei săptămâni, chiar dacă s-ar dovedi că progresia bolii a încetinit. Riscul ar fi o redeclanșare a pandemiei. „Dacă spunem stop izolării, toate eforturile noastre vor fi fost în zadar și ne putem confrunta cu un al doilea vârf”, a explicat ea, înainte de a preciza că măsurile puse în aplicare pentru limitarea bolii vor fi reanalizate „la fiecare trei săptămâni timp de probabil șase luni", sau mai mult.

Dar „asta nu înseamnă păstrarea izolării totale timp de șase luni”, a precizat responsabila adjunctă. „Sperăm că vom putea adapta anumite măsuri de distanțare socială și să ne întoarcem încet încet la normal".

Doi ani de restricții?

Regatul Unit nu este singura țară unde autoritățile au avertizat că măsurile s-ar putea prelungi dincolo de perioada anunțată inițial. Italia, statul european cel mai afectat de pandemie, a spus deja că izolarea ar putea dura până pe 31 iulie, în ciuda impactului asupra economiei.

În Germania, Lothar Wieler, președintele institutului Robert-Koch, autoritatea federală pentru sănătate, a explicat de asemenea că ar fi nevoie probabil de doi ani pentru ca pandemia de coronavirus să înceteze, subliniind că durata acestei crize sanitare depinde în mare măsură de rapiditatea dezvoltării unui vaccin. Specialistul german a estimat că, până la urmă, aproximativ 60 % - 70 % din populația mondială va fi contaminată, vindecată și imunizată împotriva bolii. „Ipoteza noastră de lucru este că va fi nevoie de doi ani", a declarat acesta pe 17 martie în cadrul unei conferințe de presă.

William Hanage, profesor adjunct de epidemiologie la universitatea Harvard, admite și el că „măsurile de distanțare socială ar trebui încă să fie necesare cel puțin șase luni". „Cele care sunt deja în vigoare stopează noile cazuri. Cei deja infectați ar trebui să se vindece în decurs de două luni, însă ulterior obiectivul va fi împiedicarea unui nou val", explică acesta pentru France 24.

Acest specialist nu este însă neapărat de acord cu punctul de vedere al institutului Robert-Koch, care consideră că va fi nevoie de doi ani pentru stoparea pandemiei. „Totul depinde de ce înțelegem prin restricții. Doi ani în care să trăim ca acum, ar fi puțin probabil, însă doi ani fără adunări în masă ar fi altceva", subliniază William Hanage.

La rândul său, Greg Gray, epidemiolog la universitatea Duke din Statele Unite, este de părere că pandemia ar putea fi oprită în trei moduri. Întâi, „printr-un program de vaccinare masiv, mondial și sigur", explică acesta pentru France 24. Apoi, prin „aplicarea de măsuri profilactice eficace împotriva transmiterii", precum izolarea „combinată cu contact tracing" [protocol prin care se refac toate deplasările unui pacient testat pozitiv pentru Covid-19]. Și în fine, „când o mare parte din populație va fi imunizată și epidemia va încetini, virusul va continua să circule atât timp cât va găsi persoane pe care să le poată infecta".

Paradoxal, o încetare mai timpurie a măsurilor ar putea să se dovedească mai potrivită pentru zonele cele mai afectate de pandemie. „Cum virusul a lovit Regatul Unit și Italia într-un mod foarte brutal, aceste țări ar putea atinge imunitatea colectivă mai repede", subliniază Greg Gray. În acest caz, „șase luni de restricționare a deplasărilor ar putea părea o opțiune rezonabilă pentru Regatul Unit", în timp ce „doi ani ar fi necesari pentru Germania unde contaminarea rămâne la un nivel scăzut".

Coronavirus „ne va schimba modul de viață”

Odată cu scăderea numărului de persoane infectate de coronavirus, izolarea îi protejează pe cei mai vulnerabili. Dar nu permite imunizarea întregii populații. Oamenii de știință se așteaptă așadar ca virusul să reapară după ridicarea măsurilor. Un studiu al Imperial College din Londra, devenit cunoscut pentru că i-a convins pe Primul ministru britanic Boris Johnson și pe președintele american Donald Trump să adopte o abordare mai combativă în fața virusului, a prezis că dacă aceste măsuri vor lua sfârșit după cinci luni, ne putem aștepta la un al doilea val la sfârșitul toamnei.

Având în vedere aceste informații, „majoritatea epidemiologilor consideră că după ce distanțarea socială se va mai relaxa, va fi nevoie de mai multe teste și de o izolare a persoanelor contaminate timp de paisprezece zile”, insistă Charles Horsburgh, profesor de epidemiologie la universitatea din Boston.

Guvernele vor fi obligate să organizeze testări masive și să continue procesul de „contact tracing", iar populația va fi și ea nevoită să-și schimbe comportamentul. „Virusul ne-a transformat deja modul de viață, tradițiile și interacțiunile și va continua s-o facă”, rezumă Greg Gray.

Unele schimbări sunt deja foarte vizibile. Măștile, atât de obișnuite în Asia, au devenit banale și în orașele din Occident, în timp ce în Franța, tradiționalul sărut pe obraz ca formă de salut este acum interzis. Lumea de mâine nu va mai fi cea de ieri. Cum anticipează Lynn Goldman, decana Milken Institute School of Public Health din cadrul universității George Washington: „Cum din ce în ce mai puține persoane își strâng mâinile sau se pupă, salutul cu cotul ar putea deveni normă."

 

Articol adaptat de Stéphanie Trouillard și tradus în română. Pentru articolul original, click aici.