Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Numărul infecțiilor cu coronavirus este de 5 - 10 ori mai mare - interviu cu cercetătorul Mihai Netea

netea_-2_.jpg

Cercetătorul Mihai Netea
Cercetătorul Mihai Netea

Numărul real al infectărilor cu coronavirus ar putea fi între 7 milioane și aproape 14 milioane de persoane la nivel global. Mihai Netea, unul dintre cei mai importanți cercetători din lume pe probleme de imunologie, spune la RFI că urmează luni bune în care pandemia va avansa cu destul de mare intensitate, iar statele în curs de dezvoltare riscă să înregistreze pierderi grele din cauza infrastructurii sanitare precare. În opinia sa, răspunsul autorităților române la pandemie "nu a fost deloc rău". 

Numărul total de îmbolnăviri cu COVID-19 la nivel global a trecut de 1.360.000, potrivit datelor Universității Johns Hopkins. Numărul real de infectări este însă de 5 - 10 ori mai mare, spune la RFI Mihai Netea, unul dintre cei mai importanți cercetători din lume pe probleme de imunologie. Medic infecționist și profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud, din Olanda, el avertizează că vor mai fi luni bune, la nivel mondial, în care pandemia va avansa. De un vaccin ne mai desparte cel puțin un an, dacă nu chiar un an și jumătate, așa că joacă un rol cheie măsurile de distanțare socială și respectarea lor. În acest context, Mihai Netea consideră că răspunsul autorităților române la pandemie "nu a fost deloc rău". 




Mihai Netea: Este foarte greu de spus în acest moment fiindcă multe țări încă nu au ajuns la maximul epidemiei. Sunt anumite țări care au trecut de ea, anumite țări din Asia: China, Corea de Sud. Alte țări au ajuns la maxim și acum încearcă să treacă de maxim, unele țări din Europa, în timp ce Statele Unite încă nu a ajuns. Totul depinde foarte mult de cum respectă oamenii regulile care au fost avizate de către autorități, de cum va evolua virusul în sensul de răspândire a epidemiei în țările în curs de dezvoltare. În acest moment sunt un pic mai puțin afectate fiindcă ele vin în urmă, dar, din păcate, au o șansă mare să aibă probleme foarte mari. Acum urmează perioada cea mai grea. Toți acești factori mă fac să cred că vor mai fi luni bune la nivel mondial în care epidemia va merge cu destul de mare intensitate.

Reporter: Aveți o prognoză? La cât vă așteptați să ajungă numărul de infectări, de exemplu?

M.N: Nu cred că poate nimeni da o astfel de prognoză. Ce nu știm noi și este foarte important să se facă, sunt studii epidemiologice în pregătire, este să vedem care este adevăratul procentaj de oameni care s-au infectat în diferite țări. În momentul acesta noi știm numai oamenii care sunt diagnosticați și care au fost cu acuze destul de grave. Dar eu cred că pe lângă aceștia sunt foarte mulți, cel puțin de cinci, zece ori mai mulți oameni care au fost infectați. În primul rând, în următoare perioadă trebuie să vedem ce ne spun datele epidemiologice. În momentul când vom ști acest lucru, atunci se pot face mai multe previziuni.

Rep: Virusul bântuie lumea deja de câteva luni. Ce au mai reușit cercetătorii să afle despre SARS-Cov-2?

M.N: Știm deja genomul virusului și structura virusului. S-au izolat proteinele imporante care vor fi necesare pentru pregătirea vaccinurilor. Acele vaccinuri sunt în plină pregătire. De asemenea, în ultimele două luni se cunoaște tot mai mult și despre care este răspunsul imun contra virusului, despre ce avem nevoie ca și apărare imună contra virusului și care sunt componentele care nu acționează destul de eficient în această infecție și care ar trebui întărite printr-un vaccin. Din acest punct de vedere se pregătesc și medicamente importante imunomodulatoare care să poată susține răspunsul imun și să îl moduleze în direcția bună pentru a contracara efectele virusului în organism.

Rep: Spuneați mai devreme că nu este cunoscută rata reală a infectărilor. În acest context, ce putem spune despre rata mortalității?

M.N: Nici despre asta nu putem spune prea mult neștiind rata adevărată a numărului de oameni infectați. Speranța noastră cea mai mare ar fi să fi fost cât mai mulți infectați. Dacă foarte mulți oameni au fost deja infectați înseamnă că rata mortalității este mică. Singura țară în care avem date mai importante referitor la adevărata rată a mortalității este Coreea de Sud, unde anumite studii epidemiologice s-au făcut în urmă cu câteva săptămâni și au sugerat că rata mortalității ar fi în jur de 0.6%. Dar aceasta este într-o singură țară. Nu putem generaliza pentru toate țările în acest moment. Aceste date epidemiologice sunt cruciale pentru a afla acest lucru.

Rep: De ce este atât de importantă izolarea? Sunt persoane care se plâng că restricțiile sunt prea dure și să din cauza lor ne îndreptăm spre o criză economică.

M.N: Eu cred că criza economică ar fi fost oricum. Dacă nu s-ar fi impus aceste măsuri ar fi fost o mortalitate mult mai mare fiindcă sistemul medical ar fi fost copleșit de numărul de bolnavi. Și acum este un număr foarte mare de bolnavi, dar sistemul medical poate să facă față. Și mortalitatea este mai scăzută. Dacă toți oamenii care au nevoie de pat de spital nu pot să meargă în spital pentru că toate spitalele sunt copleșite, în acel moment rata mortalității ar deveni mult mai mare. Este naiv să ne imaginăm că într-un astfel de scenariu nu ar fi fost o criză economică. Criza economică nu este determinată doar de măsurile care s-au luat, ci și de efectele virusului la nivel mondial.

Rep: În contextul scăderii numărului de îmbolnăviri, Danemarca se alătură Austriei și devine a doua țară care anunță o relaxare treptată a măsurilor impuse pentru a încetini răspăndirea noului coronavirus. Care este riscul dacă astfel de decizii sunt luate în pripă?

M.N: Întotdeauna există un risc de a reizbucni un nou focar de infecție și a crește din nou numărul de pacienți infectați. Acest risc există, dar la un moment dat va trebui luată și această decizie. Întrebarea este când este momentul bun pentru a se lua. Sincer vorbind, nu știe nimeni care este momentul cel mai bun pentru o astfel de decizie. Vom învăța și din experiența altor țări și încet, încet sperăm să ajungem la cea mai bună soluție prin care aceste metode restrictive să fie reduse.

Rep: Credeți că situația se va înrăutăți înainte să devină mai bună? Ce speranțe avem în acest moment?

M.N: Depinde de țară, în anumite țări, unde s-a trecut deja de maxim, sperăm ca situația să fie mai bună, dar nu se pot reduce dintr-o dată și relaxa complet măsurile pentru că riscăm să cădem înapoi în situația gravă în care am fost înainte. În unele țări sperăm că s-a trecut de perioada cea mai grea, în altele perioada cea mai grea încă vine. Vedem, de pildă, că toată lumea crede că această săptămână va fi cea mai grea pentru Statele Unite. Vor fi probabil și alte țări care acum sunt în urmă și care vor avea o astfel de perioadă grea. Noi nu știm încă. Totul depinde de fiecare țară în parte. Nu putem da un răspuns global.

Rep: Dacă ați urmărit ce se întâmplă în România, cum vi se pare răspunsul autorităților de aici?

M.N: Sincer vă spun, răspunsul autorităților nu mi se pare deloc rău în România. România a impus niște restricții destul de repede, mai repede decât alte țări. De acolo vedem și că infecția s-a răspândit destul de puțin în România față de alte țări. Rata mortalității este mult mai scăzută. Din acest punct de vedere nu cred că în România este o situație rea, ci dimpotrivă. În continuare cred că trebuie găsit un echilibru bun între măsurile restrictive care sunt acum. A se vedea ce se întâmplă în restul țărilor din Europa. Când se relaxează măsurile trebuie să se facă treptat, cu o anumită grijă ca să nu fie nici prea tare, nici prea încet. Asta e mai ușor de spus într-o conversație decât de decis. Să sperăm că lucrurile vor evolua în așa fel încât să putem trage niște concluzii care să ajute la luare bună a acestor decizii.

Rep: Nu credeți că ne amăgim cu aceste cifre pentru că România are o capacitate de testare foarte mică față de alte state europene?

M.N: Poate că sunt oameni care nu sunt destul de bine testați, dar nu cred, totuși, că situația este semnificativ diferită față de cifrele oficiale. Asta s-ar vedea la nivelul societății. Dacă cifrele ar fi semnificativ altele, mortalitatea ar fi total alta. Mortalitatea s-ar vedea. Eu cred că nu sunt diferențe foarte mari între ceea ce se raportează și ceea ce este cu adevărat. Bineînțeles, întotdeauna vor fi și sunt peste tot pacienți care nu sunt diagnosticați pentru că nu sunt găsiți la timp. Asta se întâmplă, dar nu cred că diferența este semnificativă.