Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Medic român în Franța: Toți pacienții simptomatici COVID-19, trimiși la tomograf; șefii de secții fac muncă de asistent și infirmier

medic_franta_radiolog.jpg

Image source: 
Arhivă personală dr.Liliana Pâslaru

Testele de diagnostic tip PCR, pentru depistarea noului coronavirus, pot da rezultate fals negative în peste 30% dintre cazuri. Acesta este motivul pentru care toți pacienții simptomatici care ajung la Spitalul Universitar Tenon din Paris, o unitate medicală preponderent oncologică și cu un serviciu de Boli Infecțioase, beneficiază de un computer tomograf pulmonar, spune la RFI, Liliana Pâslaru, medic român radiolog în cadrul spitalului. Potrivit acesteia, în fața Unitățiii de Primiri Urgențe s-a montat un cort în care se face triajul pacienților, după care aceștia sunt orientați în funcție de simptomele pe care le au. În spital, s-au făcut două circuite pentru pacienții covid pozitiv și covid negativ, mai spune medicul Liliana Pâslaru. " Cuvântul <solidaritate> este deviza pandemiei la noi", spune medicul român stabilit de aproape 20 de ani în Franța.  

Reporter: Care este abordarea spitalului în care lucrați în ceea ce privește traseul urmat de pacienți în contextul pandemiei de COVID 19?

Dr. Liliana Pâslaru: În spitalul nostru totul este organizat. La Urgențe, s-a pus un cort în față la intrare în care sunt trimiși toți pacienții și sunt orientați în funcție de simptomele clinice pe care le au. S-a făcut un circuit separat pentru pacienții cu simptome COVID și unul pentru pacienții non COVID. În principiu, toți pacienții cu simptome COVID au fost testați prin prelevare pentru PCR nazofaringian. Dar, având în vedere perioada lungă de timp în care este gata rezultatul, au decis să facă un tomograf toracic la toți pacienții suspecți de COVID 19. Atunci radiologul, eu în cazul de față, face un tomograf la toți pacienții și în funcție de imaginile pe care le găsim am reușit să clasificăm leziunile în mai multe stadii: lejer, moderat, întins, sever și critic. Tomograful este foarte sensibil și are imagini specifice. Împreună cu semnele clinice, cu biologia și cu rezultatul de la tomograf, clinicianul, urgentistul va ghida pacientul respectiv.

Rep: Din experiența pe care ați acumulat-o, au existat situații în care au fost pacienți care au ieșit negativ la testare, dar au fost totuși pozitivi în urma leziunilor pe care le-ați descoperit pe imagini?

Dr. Liliana Pâslaru: Sigur că da, PCR-ul are în medie 30%  fals negative. Dacă pacienți sunt simptomatici, chiar dacă PCR-ul este negativ, ei tot vin la tomograf și fac tomograful pulmonar. Se întâmplă să descoperim semne de COVID pozitiv. Mai mult decât atât, sunt pacienți care sunt adresați la tomograf pentru alte patologii, de exemplu, sunt suspecți de apendicită și făcând tomograful abdominal, descoperim pe imaginile toracice COVID 19. Există și imagini pe care le descoperim întâmplător.

Rep: Asta înseamnă că mai sunt și alte simptome în afară de cele clasice pe care le știm, cu febră, dureri de cap, tuse... Iată că mai sunt și alte manifestări ale infecției.

Dr. Liliana Pâslaru: Sigur, astăzi s-au descris noi simptome. Un grup de 400 de dermatologi au descris urticarie și leziuni care seamănă cu degerăturile. Acestea  sunt simptome noi. Apoi, sunt forme atipice cu anosmie și pierderea gustului. Pacientul care nu mai simte mirosul și nu mai are gust de manieră brutală, fără să aibă nasul înfundat. Atunci când suntem răciți toți avem nasul înfundat și pierdem gustul, nu simțim mirosul. Dar dacă nu suntem răciți și dintr-o dată nu mai avem gust și miros, este un semn clasic de infecție cu  COVID 19.

Rep: Ne puteți spune ce modificări ați observat la nivelul plămânilor? Ce efect are noul coronavirus asupra plămânilor? Am înțeles că o dată ce pătrunde în aceștia, apare un răspuns inflamator foarte puternic. Cum se vede acest răspuns pe computerul tomograf?

Dr. Liliana Pâslaru: Imaginile la tomograful pulmonar sunt diferite în funcție de gradul de extindere a bolii și în funcție de momentul în care facem tomograful. În principiu, leziunile principale sunt sub forma de geam mat sau verre d’epoli și condensații în stadiile tardive. Există complicații pe care le depistăm la tomograf. Principala complicație este tipic embolică, embolia pulmonară. Mai suntem solicitați să facem eco dopple,  pentru diagnosticarea tromboflebitelor.

Rep: Ce ne puteți spune despre vârsta celor diagnisticați cu COVID 19? Este preponderent o afecțiune întâlnită la persoanele în vârstă sau ați avut cazuri și la tineri?

Dr. Liliana Pâslaru: În Franța vârsta medie este de 64 de ani, dar am văzut și pacienți mai tineri.

Rep: Ați spus că triajul se face în corturi aflate în fața spitalului. După aceea există traseu epidemiologic special? Mai primiți în spital și pacienți non COVID?

Dr. Liliana Pâslaru: În spital, s-au făcut două circuite pentru pacienții COVID și pentru pacienții non COVID. Pacienții non COVID pe care îi primim sunt în primul rând urgențele, apoi pacienții oncologici, cărora nu le putem amâna chimioterapia sau tratamentele. În schimb, chimioterapia adjuvantă și pacienții care sunt supravegheați anual beneficiază de teleconsultații. Pacienții care vin la Urgențe sunt văzuți de urgentiști, specialiștii care lucrează de obicei la UPU, la care se adaugă specialiștii de specialități medicale care au venit să îi ajute. Specialiștii de specialități medicale au mai făcut o linie de gardă. Având mai puțini pacienți care nu sunt urgenți au timp. În același timp, urgențele chirurgicale sunt făcute de chirurgii din spital, nu de specialiștii de urgență, cei care le făceau până acum. Chirurgii din spital, având o activitate mai redusă, vin și ajută la urgențe pentru urgențele chirurgicale. În același timp, se întâmplă și este foarte interesant, chirurgii care nu au ce face, plasticieni, urologi, chirurgii toracici, dacă nu au mult de lucru și nu au mulți pacienți, vin și ajută în reanimare, fac muncă de infirmier și de asistent. De exemplu, ajută la întoarcerea pacienților de pe spate pe burtă. În reanimare pacienții sunt puși pe burtă ca să respire mai bine. Ca să întorci de pe burtă pe spate și invers un pacient, ai nevoie de opt persoane. E greu de găsit opt persoane în același timp. Atunci, cele opt persoane sunt șefii de secții de chirurgie și de secții care nu au mult de lucru.

Rep: Acești medici s-au oferit ei să lucreze ca asistenți, ca infirmieri? Sau le-a fost cerut acest lucru?

Dr. Liliana Pâslaru:  Nu le-a cerut nimeni. Toată lumea a venit să ajute. Eu cred că noi trăim un moment istoric. E așa o atmosferă plăcută, cuvântul de ordine la noi e solidaritate. Toată lumea vrea să ne ajute. Toți colegii ne întreabă dacă avem nevoie de ceva, dacă pot să ne ajute, să ne susțină. În plus, atitudiena generală a populației este de susținere. Am fost foarte agreabil surprinsă de faptul că oamenii ne aduc mâncare la spital. În fiecare zi avem un mic dejun. Restaurantele ne trimit mâncarea la prânz. În fiecare zi avem altceva de mâncare. Marele firme ajtă. De exemplu avem gel alcoolic făcut de Louis Vuitton și de casa Christian Dior. Sunt și semne mici de solidaritate ale locuitorilor cartierului. Avem desene făcute de copii și lipite pe ușa spitalului, în care scriu că mulțumesc personalului medical, că suntem foarte drăguți că ne ocupăm de coronavirus.

Rep: Chiar și în aceste condiții, ați avut colegi din rândul cadrelor medicale care s-au speriat, care și-au dat demisia, care au spus că lor le este frică să lucreze?

Dr. Liliana Pâslaru: Nu și-a dat nimeni demisia. Probabil că au fost speriați, dar au venit la serviciu. Speriați am fost toți. Dar dacă noi nu venim la serviciu, cine se ocupă de pacienți? Nu avem de ales.

Rep: În legătură cu echipamentele de protecție, toate cadrele medicale beneficiază de acestea sau numai cele care lucrează cu pacienți confirmați COVID?

Dr. Liliana Pâslaru: Țănând cont de faptul că există circuite diferite, dar nu se știe niciodată putând să fie pacienți COVID asimptomatici, tot personalul beneficază de material de protecție. Diferă tipul de mască. Dacă suntem în contact direct cu pacientul avem mască FFP2, dacă nu suntem în contact direct cu pacientul avem mască chirurgicală simplă și mănuși.

Spitalul Tenon este un spital preponderent oncologic, cu servicii de urologie, cancerologie generală, pneumologie, boli infecțioase, medicină internă, geriatrie, gastroenterologie, un serviciu mic de psihiatrie, care ne ajută mult în momentele astea. Personalul medical are nevoie de susținere psihologică și psihiatrii sunt tot timpul printre noi ca să răspundă la întrebările colegilor și să îi susțină din punct de vedere psihologic.

Rep: Medicii de familie vă ajută să triați pacienții? Ei țin legătura cu pacienții lor și dacă apare vreo modificare în starea de sănătate îi trimit la spitale? Cum se procedează?

Dr. Liliana Pâslaru: Medicii de familie sunt în prima linie în momentul de față, de unde și importanța lor cea mai mare. Însă ei și-au restrâns activitatea și fac mai ales teleconsultații sau consultații prin telefon. Dar cum simptomele bolii sunt acum cunoscute de toată lumea, în măsura în care apar febră, tuse seacă, dureri musculare și celelalte semne tipice, atunci ei orientează pacientul spre urgențe. Și mai este ceva ce nu am spus. Pacienții infectați cu COVID și nu au forme grave sunt lăsați să se întoarcă acasă. Atunci au o teleconsultație în fiecare zi. Este un centru de teleconsultații făcut din medici voluntari, care în fiecare zi dau un telefon pacientului ca să îl întrebe despre starea lui de sănătate. El are și o aplicație pe telefon. Răspunde la mesajul trimis de aplicație. Își numără bătăile inimii, numărul de respirații, își ia temperatura. În funcție de asta, este supravegheat online. Dacă cumva starea lui se deteriorează, imediat cei care se ocupă de aplicație îi trimit un mesaj sau îi telefonează și îi spun să se ducă la spital. Este o supraveghere continuă online.

Rep: Ați vorbit despre cei cu simptome ușoare. Pacienții critici, ce tratement li se aplică? Ei sunt la terapie intensivă. De ce tratamente beneficiază?

Dr. Liliana Pâslaru: Pacienții de la terapie intensivă beneficiază de toate tratamentele de susținere cardiovasculară și respiratorie. Sunt intubați. Sunt multe studii care se fac cu molecule speciale (...)dar sunt doar studii, nu avem decocamdată un răspuns.

Rep: Este vorba despre medicamente care sunt deja pe piață pentru alte afecțiuni, de exemplu pentru malarie, nu?

Dr. Liliana Pâslaru: Da, hidroxiclorochina, dar este controversat pentru că nu a fost făcut un studiu științific de manieră corectă. Utilizarea acesteia este controversată, mai ales că se pare că utilizarea lui necesită o supraveghere cardilogică prin EKG, o dată la trei zile. Nu se poate ultiza decât în mediul spitalicesc.

Rep: Mi-ați spus la începutul discuției noastre că resimțiți oboseala. Cum decurge o zi din viața dumneavoastră? Cât timp stați în spital? Reușiți să vă deculpați de tot ce se întâmplă acolo după ce terminați consultațiile?

Dr. Liliana Pâslaru:  O zi obișnuită la mine nu e foarte diferită de zilele dinainte. Noi avem un program de lucru care durează de dimineața până seară. Problema este că încărcătura emoțională a acestor zile este mult mai importantă. Trebuie să fim foarte atenți. Nu e prima oară când ne îmbrăcăm cu botoșei, cu mască, cu cagulă, cu halat de hârtie. Dar eu am zile când stau de dimineață până seara și trebuie să am grijă să nu fac nicio mișcare greșită. Asta îmi aduce o încordare foarte importantă. Seara mă resimt. Mă cam doare peste tot. Sunt foarte obosită. Vă spun ce mă ajută pe mine. În primul rând, nu mă uit foarte mult la televizor pentru că este destul de anxiogen. Sunt foarte mulți oameni care vorbesc la televizor, care se pricep, nu se pricep. Prefer să citesc recomandările societăților savante de specialitate. Ei știu ce e mai bine. Uitându-mă un pic în jur am remarcat că politica medicală a țărilor e făcută practic de mijloacele economice pe care le au, nu neapărat de atitudinea medicală pe care ar trebui să o aibă. Unii au teste, fac teste. Alți au măști, pun măști. Ce mă ajută cel mai mult e când vin acasă să îmi mângâi pisicile și să mă joc cu ele. Este un anxiolitic natural. De altfel, încurajez pe toată lumea să adopte. Refugiile din România sunt pline de câini frumușei și jucăuși care ar putea foarte bine să se încadreze în casa cuiva. Le trebuie doar o mică șansă. Oamenii ar trebui să îi lase să intre un pic în casă pentru că după aia vor ști ei să le intre direct în suflet.

Rep: Dacă vreți să transmiteți un mesaj colegilor din România care ar fi acesta?

Dr. Liliana Pâslaru:  Colegilor medici din România pot să le spun că sunt cu tot sufletul alături de ei. Am o grămadă de colegi de facultate și de rezidențiați cu care sunt în contact. În primul rând, să nu vadă pacienții fără să aibă echipamentul corespunzător. Să se protejeze cât mai bine. Pentru oameni în general, le doresc să aibă puterea să mai rămână în casă. Este foarte important să rămână în casă. Ar trebui să înțeleagă că cu cât stau mai mult în casă, cu atât șansele să se infecteze sunt mai mici. Dacă un om stă în casă și timp de două săptămâni nu face nimic, șansele lui să se infecteze scad foarte mult. Dacă iese și se întâlnește la colț cu vecinul Mitică, care poate să pară foarte sănătos, dar poate să fie infectat, poate să transmită boala care să aibă consecințe nefaste.

 

 

 
Medicul radiolog Liliana Pâslaru (Spitalul Universitar Tenon, Paris), în dialog cu Mirela Dădăcuș