Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Relaxarea măsurilor anti COVID-19, între responsabilitatea individuală și paternalismul de stat

razvan_chereches.jpg

Anchetele epidemiologice se fac cu întârziere și relativ superficial din cauză că nu este suficient personal și nu sunt resurse suficiente, spune la RFI profesorul Răzvan Cherecheș.
Profesorul de Sănătate Publică din cadrul UBB, Răzvan Cherecheș
Sursa imaginii: 
Twitter/Răzvan Cherecheș

Ne apropiem, cel mai probabil, de o relaxare a măsurilor luate de autorități împotriva răspândirii COVID-19 în România, după ce și alte state, precum Germania sau Spania, au luat măsuri similare. Profesorul de sănătate publică clujean Răzvan Cherecheș recomandă multă prudență din partea populației, și după ridicarea stării de urgență. Practic, el spune că responsabilitatea evitării unei răspândiri accentuate va cădea mai tare pe populație și nu pe autorități.

”Trecem printr-o îndelungată stare de urgență, decretată pentru protecția persoanelor vulnerabile în fața infecției cu coronavirus. Măsurile luate până acum au fost corecte și la timp, dar fenomenul de oboseală la complianță începe să se manifeste și este timpul să trecem la pasul următor, care să ne permită să revenim la o nouă stare de normalitate, centrată pe responsabilitatea individuală. A sosit momentul ca responsabilitatea pentru protejarea împotriva COVID-19 să devină tot mai mult responsabilitatea noastră, a cetățenilor, iar statul să își focalizeze resursele pe creșterea capacității sistemului medical”, scrie profesorul clujean de sănătate publică Răzvan Cherecheș.

”Soluția ar putea fi să ne raportăm la infecția cu COVID-19 precum ne raportăm la viteza excesivă ca factor de risc pentru accidentele de circulație sau la consumul cronic de alcool ca factor de risc pentru ciroza hepatică … Într-un mod similar suntem  informați cu privire la riscul la care ne expunem atunci când conducem mașina. Suntem informați că modalitatea de protecție este să conduci cu viteza legală și să porți centura de siguranță. Există chiar și penalizări dacă nu ne protejăm”, mai spune profesorul clujean. 

Însă care sunt pașii spre ieșirea românilor din case?

Pasul 1 ar fi o campanie de informare continuă cu mesajele: “Dacă sunteți într-una din categoriile de risc – protejați-vă! Pasul 2 este creșterea capacității spitalelor de tratament a cazurilor severe. Al treilea pas ar fi ca populația care se întoarce la muncă să poarte măști pe față în toate locurile publice, iar cei care nu fac acest lucru să fie amendați. Pasul 4: Cei care se infectează cu COVID-19 și au simptome ușoare sau moderate să fie tratați de către medicii de familie prin telemedicină, iar cei cu simptome severe, vor primi asistență medicală în spitale.

„În acest moment funcționăm pe o abordare paternalistă, în care statul ia decizii și face eforturi pentru protecția noastră. Însă toată această fervoare mediatică a sensibilizat populația din România la riscurile și protecția individuală de COVID-19 la un nivel neegalat pentru alți factori de risc, ceea ce permite în acest moment trecerea la o abordare bazată pe responsabilitate individuală, în care noi suntem responsabili de protecția noastră”, a spune profesorul clujean Răzvan Cherecheș, directorul Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai.

 
Corespondenta RFI la Cluj BIanca Pădurean despre care pașii spre ieșirea românilor din case