Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Liceenii pot fi dezavantajați de noile reguli de admitere în universități - Alma Mater

examen.jpeg

Image source: 
Wikimedia

Majoritatea universităților din țară vor renunța în acest an la examenul clasic, scris de admitere. Se va merge în general pe nota de la Bacalaureat și, în unele cazuri, pe notele obținute la diverse discipline în timpul liceului, a declarat pentru Hotnews rectorul Universității București, Marian Preda. El mai spune că, la Universitatea București, numai Facultatea de Drept intenționează să mențină examenul clasic de admitere. ”Mai sunt și alte universități din țară care vor să meargă în continuare pe examenul scris, dar ele vor trebui să asigure toate condițiile necesare susținerii probelor în maximă siguranță, având în vedere criza medicală generată de coronavirus”, declară la RFI președintele federației sindicale Alma Mater, Anton Hadăr. El mai spune că speră ca lucrurile să nu evolueze negativ în cazul facultăților care iau decizia riscantă de a susțiune examen scris de admitere în acest an, cum este cazul Facultății de Drept din București.

Anton Hadăr: Examenele diferă de la o universitate la alta. Vorbeați de Universitatea din București, unde doar Facultatea de Drept se pare că vrea să de examen față în față, examen clasic. Acolo e o concurență foarte mare și facultatea a decis această formă de examniare, care este una corectă, una pe care ne-am fi dorit-o cu toții în fiecare universitate a României, fie că e de stat sau privată, dar care implică anumite riscuri. În acest sens trebuie o bună organizare a procesului de examinare. Trebuie spații generoase pentru a-i putea distanța pe candidații care vin către universități. Universitățile trebuie să se implice în mod serios. Candidaților trebuie să li se asigure tot ceea ce trebuie, mănuși, măști, zone de dezinfectare.

Reporter: Nu considerați puțin ne la locul ei decizia Facultății de Drept având în vedere faptul că toate celelalte facultăți sunt de acord să facă modificările de rigoare în acest an și să renunțe la examenul scris pentru protejarea profesorilor și a candidaților.

A.H: Este decizia lor. Nu avem ce face. V-am spus că prezintă un anumit risc atât pentru cadrele didactice, cât și pentru candidați. Sper să nu se întâmple nimic pentru că în acel moment examenul s-a cam dus, s-a compromis. Să nu se ajungă în situații în care să se creeze focare de infecție. Nu numai acolo avem examene clasice. Din câte știu mai avem la unele dintre facultățile de medicină din România. Mai încearcă și alte facultăți, în special cele de automatică și calculatoare, de electronică. Încă nu avem o situație foarte clară la nivel de țară. În aceste zile urmează să fie finalizate metodologiile de admitere la facultate modificate ca urmare a situației în care se află țara noastră, în această profundă și grea criză sanitară. În general se optează pentru luarea în seamă a bacalaureatului, care se va da. Și aceasta este un examen care se dă față în față, clasic. Și acesta prezintă riscul pe care l-am menționat în ceea ce privește susținerea probelor de examen pentru elevi, de data aceasta. După părerea mea bacalaureatul va constitui principala probă, proba de rezistență în ceea ce privește luarea în seamă a unor note din anii de liceu. Se optează și pentru varianta notelor din timpul școlii liceale, notele la disciplinele care reprezentau probele de concurs clasic, probele scrise, cum ar fi în învățământul ingineresc, matematica, chimia, fizica, informatica.

Unii candidați, dezavantajați

Rep: Aici poate apărea o problemă, domnule profesor. Mă refer la notele din cei patru ani de studiu. Un elev de nota 8 sau 9 de la un liceu exigent credeți că poate să fie mai bun decât un elev de 9,5 de la un liceu mai slab? Se creează un dezavantaj aici?

A.H: Da, categoric că este un dezavantaj. Noi la nivel de țară nu avem în timpul semestrelor verificări de tip național, ci doar ce îi dă profesorul la teză. Contează fiecare liceu, fiecare școală generală, pentru că și în zona acelora dacă nu ar fi examenele naționale ar fi distribuiți tot pe baza notelor din perioada V-VIII. E clar că atunci putem vorbi de nemulțumiri din partea multor copii care au învățat în licee sau în școli generale extrem, de pretențioase, în bunul înțeles al cuvântului. E clar că acolo pot fi tineri dezavantajați. Nu se poate compara niciodată în România. Nu am ajuns la acest nivel. Ni l-am dorit tot timpul. Am menționat că acolo ar trebui să ajungem, în așa fel încât o notă sau o medie la o disciplină din România să aibă aproximativ aceeași valoare, aceeași consistență în toată țara. Nivelul de predare, nivelul copiilor din România diferă de la un liceu la altul. Și ce să zicem de o școală din învățământul rural, unde avem de multe ori cadre didactice nepregătite, care au terminat doar 12 clase. Din păcate sunt câteva mii de cadre didactice de acest tip, suplinitoare.

Președintele federației sindicale Alma Mater, Anton Hadăr, despre admitere în vreme de pandemie