Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Propunere Salvamont România: Grupurile pe munte, de maximum 5 persoane, nu de 3

Primul weekend de după ridicarea stării de urgență a adus foarte multi oameni pe munte. Au fost 17 accidente, în două cazuri fiind nevoie de intervenția elicopterului SMURD.

 

Pentru perioada urmatoare, salvatorii montani propun ca pe munte să se permită grupurile de 5 persoane, și nu de trei, cât e prevăzut acum în stare de alertă. De ce? În primul rând din motive de siguranță, explică la RFI România șeful Salvamont România, Sabin Cornoiu (AUDIO)

 

Sabin Cornoiu: Noi am estimat și am anunțat din timp că turismul montan va fi prima formă de turism care se va revigora după ridicarea restricțiilor. Nu ne-am înșelat. Începând de vineri putem spune că am avut un aflux foarte mare de turiști către zona montană, atât către zona subalpină, cât și cștre zona de creastă, zona înaltă. Au fost turiști de toate categoriile, de la cei amatori de drumeții ușoare până la cei care au preferat ascensiunile și chiar schiul pe bucățile de zăpadă care mai sunt pe munte. Inevitabil au apărut și evenimentele.

Am avut în cele trei zile 17 evenimente montane la care echipele salvamont au fost solicitate să intervină. Cam trei sferturi dintre ele au fost accidente destul de grave, predate la ambulanță. Două dintre ele au fost predate elicopterului SMURD. Au fost accidente care au necesitat un transport de urgență la prima unitate medicală. Nu putem să spunem că a fost neapărat vorba despre iresponsabilitatea turiștilor, dar toți trebuie să înțeleagă că suntem la început de sezon.

Nu mai avem aptitudinile din sezonul trecut. Trebuie să fim mult mai atenți și mai responsabili și să evităm pe cât posibil producerea accidentelro. Pornind de la un accident pe munte ajungem într-o unitate medicală în care nu se știe ce ni se poate întâmpla. Putem să luăm mult mai ușor acest virus. Trebuie să ne ferim pe cât posibil de tot ce ni se poate întâmpla rău. Am avut patrule în toți munții. Toate bazele de salvare montană cu caracter de vară au fost deschise și cu echipaje de intervenție.

Am avut un grad de răspuns de 100% în toate cazurile. Sperăm să gestionăm cât mai bine în continuare toate evenimentele care se vor produce. Inevitabil, la un număr atât de mare de turiști vom avea și evenimente pe munte. Dar ne bazăm foarte mult pe responsabilitatea din ce în ce mai mare a practicanților sporturilor montane și drumeției montane.

 

Rep: Oamenii au respectat regulile? Sunt niște reguli pe care trebuie să le respectți chiar și când te duci pe munte.

S.C: Peste tot sunt oameni care respectă regulile și oameni care nu respectă regulile, sportivi sau iubitori de munte. Cei care practică sporturile montane au venit echipați de munte, au abordat trasee corespunzătoare. Dar în zona submontană au fost și foarte mulți oameni care au ieșit la picnic în locuri neamenajate. Au început să facă ascensiuni sau drumeții pe spații neamenajate, fără echipament corespunzător.

Avem cazul de la Harghita unde o persoană s-a suit fără echipament special într-un traseu de via ferata și a rămas blocat acolo. Nu toți oamenii respectă indicațiile noastre sau regulile de comportament și de echipare pe munte. Asta crează probleme pentru toată lumea.

 

Rep: În ceea ce privește grupurile înțeleg că trebuie să fie formate din trei persoane...

S.C: Noi astăzi am transmis o adresă către Ministerul de interne, către Departamentul pentru Situații de urgență în care ne-am spus punctul de vedere cu privire la activitățile montane care se pot desfășura în singuranță în zona montană și în zona alpină. Am mărit aria acestora. Nu ne-am limitat doar la cele anunțate. Am trecut majoritatea activităților care s epoat respecta. Am venit cu o propunere ca grupul să fie de maxim cinci persoane cu asigurarea distanțării sociale între participanți.

Încercăm să obținem un cadru mai larg pentru practicarea sporturilor montane pentru că e foarte dificil să mergi pe munte în trei oameni. În cazul unui accident în care trebuie să mergi să anunță echipa de salvare, să mergi să cauți semnal, o persoană să plece singură, iar una să rămână cu accidentatul. Acea persoană care e singură deja se expune unui risc foarte mare.

Practic ar trebui să mărim grupul. Dar așteptăm și responsabilitatea din partea celor din grup ca să își asigure acea distanțare socială, astfel încât să nu se expună între ei răspândirii acestui virus. De asemenea, am emis și recomandări cu privire la dormitul în refugiile de supraviețuire. Acestea sunt spații foarte mici, cu multe locuri de cazare. Turiștii se cam învățaseră să doarmă în ele și să renunțe la cort. Noi am făcut recomandarea ca nimeni să nu mai doarmă în aceste refugii decât în condiții extreme, decât cei care au fost surprinși de vreme foarte rea și să se prefere cazarea la cort.

 

Rep: Pentru că ați pomenit de cazarea la corturi, unde se poate dormi la cort în România? Campinguri nu prea sunt. Sunt mulți doritori de mers cu cortul. Unde pot dormi?

S.C: Știm. Din păcate în acest moment suntem într-o situație delicată. Noi am făcut recomandarea să se doarmă doar în locurile de campare special amenajate și în care administratorul poate să marcheze sau să delimiteze locuri pentru fiecare cort și poate să asigure un flux al turiștilor către locurile unde se produce de obicei aglomerație, respectiv locul de alimentare cu apă și toaleta. Nu recomandăm turiștilor să aleagă locuri izolate, să pună cortul într-o mică poeniță izolat de lume undeva prin pădure. Acolo pot fiu atacați de animale, care nu vin să atace omul, ci vin să caute mâncare. Asta le poate crea probleme. Este o situație delicată. Eu propun ca pentru prima parte a acestui sezon lumea să se limiteze la excursii de o zi în care să evite înnoptarea pe munte.

 

Rep: Legat de propunerea pe care ați făcut-o referitor la grupuri de cinci persoane, când credeți că veți primi un răspuns? Este un aspect important.

S.C: Nu astăzi am transmis-o. Să sperăm că se va analiza într-un ritm cât mai rapid și în zilele următoare să se primească și acest aviz dacă se consideră că este corespunzător cu cerințele care se impun în această perioadă.

Rep: Pe final de discuție vreau să le reamintiți ascultătorilor ce activități sunt permise pe munte în această perioadă.

S.C: Conform ultimelor ordonanțe nu e permisă decât drumeția și alpinismul. Noi am încercat să mărim aria și am propus escalada, cicloturismul, mountain bike-ul, zborul liber cu parapanta sau deltaplanul, caiac canoe, raftingul, canyoningul, speologia, via ferata, activitățile din parcurile de aventură, tiroliană. Am propus mult mai multe activități astfel încât toți iubitorii de munte să se regăsească în ele și să le practice cu placere pe cele de care e pasionat.

 

Rep: În ceea ce privește starea de spirit a salvatorilor montani,  am văzut recent un interviu dat de un coleg de-al dumneavoastră care părea un pic cam speriat. Spunea că oamenii vor aduce virusul pe munte. În acest moment cum privesc situația oamenii dumneavoastră?

S.C: Este foarte delicată pentru că pe munte cu siguranță nu vor veni oameni care au simptomele îmbolnăvirii cu acest virus. Vor veni cei asimptomatici.  Noi trebuie să trataăm fiecare om care se accidentează pe munte cu mare atenție, ca pe o posibilă persoană infectată. Trebuie să ne protejăm și de aparținători, de cei care sunt cu el. Noi am schimbat absolut toate procedurile de acordare a primului ajutor medical, de transport și de preluare a accidentatului către ambulanțe sau către elicopter. Trebuie să fim foarte atenți. 



În clipa în care acest virus va pătrunde într-o echipă de salvare montană activitatea acestei echipe este blocată total. Automat va trebui să intrăm 14 zile în izolare, zile în care nu are cine să facă salvarea montană la nivelul acelui județ. 



Am încercat să facem grupuri mici de intervenție, grupuri de salvatori care să nu intre în contact unii cu alții. Ne-am luat echipamente speciale de intervenție, ne-am luat nebulizatoare pentru neutralizarea acestui virus, pentru dezinfectarea hainelor. Trebuie gândit că în acest moment orice acțiune de salvare ne este îngreunată din punctul de vedere al acordării primului ajutor. Nu mai putem face respirație gură la gură. Trebuie să folosim balonul. Sunt probleme în transport. 



Trebuie să mergi kilometri întregi cu masca pe figură, cu viziera, cu combinezonul pe tine. Acțiunile de salvare vor fi din ce în ce mai dificile. Trebuie ținut cont că noi într-o acțiune de salvare ne luptăm cu timpul. De acesta depinde viața accidentatului. De aceea trebuie să fim foarte atenți cum intervenim și ce facem. Cea mai mare problemă care ne preocupă în acest moment este să nu infestăm o echipă de salvare montană pentru că automat vom bloca toată activitatea din acel județ. Și nu putem să aducem resurse dintr-un județ în altul pentru că nu cunosc zona. Chiar dacă acestea ar fi disponibile, nu poți să acționezi într-o zonă pe care nu o cunoști.

Șeful Salvamont Romania, Sabin Cornoiu, intervievat de Andreea Orosz