Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Stare de alertă: Surzii, vulnerabili în special în spații închise

Masca are rolul de a ne proteja. În același timp însă, vulnerabilizează persoanele cu deficiente de auz. Măștile transparente pot fi o soluție atât pentru instituțiile publice cât și pentru supermarketuri, explică Bogdan Anicescu, interpret în limba semnelor pentru Asociația Națională a Surzilor din România.

Purtarea măștii care acoperă nasul și gura este obligatorie în spații închise, de luni urmând să fie aplicate și amenzi pentru cei care nu respecta reglementările. Amenzile pornesc de la 500 de lei și pot ajunge până la 2500 de lei. Masca are rolul de a ne proteja.

În același timp însă vulnerabilizează persoanele cu deficiențe de auz. Măștile transparente pot fi o soluție atât pentru instituțiile publice cât și pentru supermarketuri, explică Bogdan Anicescu, interpret în limba semnelor pentru Asociația Națională a Surzilor din România.

Bogdan Anicescu: Este o dificultate în plus pentru persoanele cu deficiențe de auz în ceea ce privește comunicarea cu persoanele auzitoare, indiferent de situații, iar în spațiile închise în mod special. Atunci când este necesară purtarea măștii, labiolectura, citirea pe buze, nu se mai poate realiza.  Acea persoană cu deficiențe auditive pierde o bună parte din capacitatea de a recepta mesajele transmise de cei ce aud din acest motiv.

Trebuie cumva regândită situația pentru ca și persoanele surde și hipoacuzice să poată să comunice eficient cu ceilalți în diverse situații, de la simplele cumpărături la magazin, până la discuții cu funcționari publici, cu polițiști.

O soluție care poate fi implementată este purtarea unor măști transparente la nivelul buzelor, al elementelor vizibile la nivelul aparatului fonoarticulator pentru ca persoana surdă sau hipoacuzică să poată în continuare să citească pe buze, chiar dacă este această situație legată de purtarea măștii. 

Reporter: Dar aceste măști există pe piață?

B.A: Da, există pe piață. Sunt mai multe firme private care le confecționează. Noi, Asociația surzilor, am colaborat până acum cu o firmă din Sighișoara care confecționează astfel de măști transparente și am achiziționat mai multe pe care le-am distribuit celor 37 de filiale din teritoriu pentru ca interpreții noștri, asistenții sociali și ceilalți angajați să poată să comunice cât mai eficient cu persoanele deficiente de auz.

Rep: După cum ne-ați descris, situația este destul de dificilă pentru o persoană cu deficiențe de auz, pentru o persoană surdo-mută chiar și să iasă la magazin, tocmai pentru că nu mai poate comunica. Mai este și problema distanței dintre noi. Practic, ce soluții au aceste persoane? Să stea izolate acasă?



B.A: Soluția principală este aceea de a evita interacțiunile care nu reprezintă urgențe. Recomandarea noastră, a asociaței, în perioada stării de urgență și acum în perioada stării de alertă, a fost de a rămâne acasă atunci când nu există anumite situații care trebuie rezolvate urgent. Bineînțeles, atunci când persoanele surde și hipoacuzice sunt nevoite să iasă din casă să rezolve diferite probleme, acestea trebuie să respecte indicațiile autorităților, inclusiv cele legate de purtarea măștilor de protecție.

Noi considerăm că această soluție cu purtarea măștilor transparente ar putea fi luată în calcul de toate instituțiile publice și chiar și de cele private. Nu e necesar să achiziționeze astfel de măști pentru absolut toată lumea, dar, ca să dăm un exemplu, paznicul de intrarea într-un hipermarket ar putea avea o astfel de mască.

De asemenea ar putea să se realizeze o modificare. La una din casele de marcat ar putea să existe o semnalizare că vânzătorul are o mască transparentă și poate comunica mai eficient cu persoanele cu deficiențe de auz. 

Rep: Cam câte persoane se află în această poziție vulnerabilă?  Există o statistică?

B.A: Este dificil de estimat numărul total de persoane cu pierderi de auz în diferite grade. Acesta poate ajunge la ordinul sutelor de mii la noi în țară. Dacă vorbim de persoane surde, cu deficiențe de auz profunde și severe, numărul este de aproximativ 23.000 adulți și copii.

Dacă vorbim despre persona care își pierd auzul pe parcurs sau au pierderi mai mici de auz, dar care necesită în continuare și citirea pe buze, probabil că vorbim despre sute de mii de oameni cu pierderi în diferite grade în care putem să includem și persoanele în vârstă care își pierd auzul din pricina prezbiacuziei, adică diminuarea naturală a auzului o dată cu înaintarea în vârstă. 

Bogdan Anicescu, interpret in limba semnelor pentru Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, intervievat de Andreea Orosz