Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Efectul neașteptat al pandemiei de COVID asupra prognozelor meteo

flower-887443_1920_pixabay.jpg

Image source: 
pixabay.com

În vara care vine va trebui să ne așteptăm la fenomene meteo extreme: valuri de căldură, furtuni foarte puternice, chiar tornade. Aceste anomalii tind să devină regulă, spune șefa departamentului de climă din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Roxana Bojariu a explicat la RFI și efectul pe care l-a avut coronavirusul asupra prognozelor meteo. Precizia lor a scăzut în timpul pandemiei.

Coronavirusul a afectat până și prognozele meteo. Precizia lor a scăzut în timpul pandemiei din cauza reducerii substanțiale a numărului de curse aeriene. Explicația este că avioanele de linie au senzori meteorologici care înregistrau informații ale stării atmosferei, iar aceste date au lipsit din cauza anulării zborurilor spune Roxana Bojariu, șefa departamentului de climă din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Despre vara care urmează cercetătoarea precizează că trebuie să ne așteptăm la fenomene extreme, inclusiv tornade, pe care le pune pe seama crizei climatice. Din Grecia până în Israel, trecând prin Cipru şi Turcia, ţările din sud-estul Europei şi din Orientul Apropiat se sufocă din cauza unui val de căldură timpurie. S-au înregistrat peste 40 de grade Celsius, fiind doborâte recordurile de temperatură pentru luna mai, spune climatologul Roxana Bojariu.




Roxana Bojariu: (...) Au mai fost valuri de căldură în luna mai, dar intensitatea și persistența acestui val de căldură care a lovit estul Mediteranei, e deja dincolo de ceea ce ne așteptam statistic. În Grecia, de exemplu, după această perioadă fierbinte urmează furtuni foarte puternice. Deci vorbim de treceri foarte rapide de la un tip de circulație la alt tip de circulație, vorbim de o creștere a intensității și persistenței unor fenomene extreme, lucruri care deja ajung să devină o regulă în întreaga lume până la urmă. Avem în acest moment probleme cu un taifun în zona Indiei și a Bangladeshului și se vorbește acolo de dislocări de populație de ordinul a milioane de oameni. Vorbim de anomalii până la urmă peste tot în lume. E o schimbare climatică, e o criză climatică, de fapt, căreia trebuie să-i facem față.

Reporter: Cât de greu vă este acum să mai prognozați vremea pentru o anumită perioadă de timp, pentru că iată, statistica este depășită în acest moment.   

R. B. De la câteva ore la câteva zile, până în 2 săptămâni, avem o precizie rezonabilă pentru evoluția vremii. Datorită crizei medicale, zborurile aeriene, numărul lor s-a micșorat în mod substanțial, ori toate avioanele de linie aveau și senzori meteorologici care aduceau informații ale stării atmosferei. Din păcate un efect colateral al crizei medicale a fost acela că precizia prognozelor vremii a scăzut în această perioadă din cauza lipsei de acoperire a datelor pentru atmosferă.  

Rep. Dacă în luna mai ne confruntăm cu acest val de căldură, la ce ne putem aștepta în iulie sau august, sau chiar început de septembrie?  

R.B. Modelele dezvoltate la centrul european pentru prognoză pe medie durată sugerează că în zona, cel puțin a țării noastre, dar în mare parte din Europa, am putea avea o vară care să depășească temperaturile obișnuite pentru această perioadă. Această depășire a temperaturii medii ascunde în spatele ei fie perioade cu valuri de căldură foarte intense, care să împingă media în sus, sau perioade în care să ai în mod constant temperaturi mai ridicate, chiar dacă ele nu ajung la recorduri impresionante. Va trebui, din păcate să ne așteptăm la fenomene extreme și în vara care vine.

Aceste valuri de căldură, atunci când sunt întrerupte de configurații atmosferice ce aduc aer mai rece, provoacă iarăși instabilități foarte puternice, furtuni foarte puternice cu intensificări de vânt, cu precipitații care local pot să fie foarte abundente și uneori și cu episoade de grindină, chiar cu manifestări de generare de tornadă, de exemplu.

Rep. Potrivit Bloomberg, Europa de Est trece prin cea mai gravă secetă din ultimul secol și sunt nominalizate România, Polonia și Cehia, prin prisma sectorului agricol. Cât de gravă este situația?

R.B. Mare parte din Europa este afectată de o secetă care a ajuns secetă pedologică. Adică dincolo de seceta determinată de reducerea precipitațiilor, așa numita secetă meteorologică, perioada foarte mare în care nu a plouat suficient a determinat o diminuare a resursei de apă în sol chiar. Atunci când ai o secetă și pe perioadă și mai mare pot fi afectate inclusiv debitele râurilor. În cazul Dunării, debitul a scăzut destul de mult în această perioadă. Dacă vorbim de România, începuturile acestei secete le avem încă din toamna anului trecut și chiar dacă am avut luni în care au fost precipitații și acestea au fost distribuite neuniform. Mai ales jumătatea de est a țării a fost văduvită în mai mare măsură de precipitații; estul, sud-estul țării acolo unde avem zone importante agricole. Nu putem evalua de pe acum cât de gravă va fi seceta anului agricol care se termină la sfârșitul lunii august, dar e gravă.

Rep. În perioada următoare sunt așteptate ploi?

R.B. Da, vom avea ploi în majoritatea regiunilor țării, problema e că aceste ploi vor fi cu aspect torențial, cantități mari de precipitații care cad localizat și în perioadă scurtă de timp. Si-atunci, din păcate, mare parte din apă se scurge la suprafață și încărcarea solului nu e foarte eficientă când ai astfel de ploi torențiale. Practic apa nu are timp să se infiltreze în sol. Pe de altă parte, chiar dacă punctual vor fi cantități relativ mari, totuși perioada în care nu a plouat, în unele regiuni, își spune cuvântul. Nu pot aceste ploi să vină și să anuleze complet efectul secetei începând din toamna anului trecut.