Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


CNCD, după amendarea președintelui Iohannis: Exprimarea „a da Ardealul ungurilor” echivalează cu „ungurii vor să ne fure Ardealul”

Președintele Klaus Iohannis va contesta amenda primita de la CNCD, pe care o considera ca fiind „profund politică”. Seful statului a fost sanctionat cu 5.000 de lei pentru declarațiile referitoare la autonomia Ținutului Secuiesc și Ardealul pe care PSD ar urmari să-l dea maghiarilor. Consiliul apreciaza ca afirmatiile constituie discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de apartenență etnică. De partea sa, Klaus Iohannis reclamă un vot politic. Nici vorbă de așa ceva, justifică la RFI președintele CNCD, Asztalos Csaba, care detaliază cum s-a ajuns la sancționarea șefului statului. 

Asztalos Csaba: Eu regret această reacție. Nu intru într-o polemică cu domnul președinte pentru că îl respect. Noi ne-am pronunțat pe o singură speță. Instanța se va pronunța. Noi avem o rată de menținere a hotărârilor noastre în instanță între 85% și 90%. Este dreptul administrației prezidențiale și al domnului președinte să reacționeze așa. Dar afectează imaginea și subminează autoritatea unei astfel de instituții, mai ales că aceste vorbe vin de la persoana care îndeplinește cea mai înaltă autoritate în stat. Dar, încă o dată, opinia publică o să vadă că în motivarea pe care noi am dat-o nu există niciun element politic. Președintele, indiferent cine ar fi, în obligațiile sale constituționale de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea statului român, are dreptul și obligația să întreprindă orice măsuri, dar să evite încălcarea demnității umane a unor cetățeni care aparțin unei minorități naționale sau alta. Pe de altă parte, a folosi o exprimare „dau Ardealul ungurilor” face parte din arsenalul exprimărilor „ungurii fură Ardealul”, „ungurii iau Ardealul”. Este de notorietate că aceste exprimări au fost construite cu zeci de ani în urmă, în special în vremea comunismului naționalist. Iar după anii 1990 aceste exprimări, aceste clișee lingvistice au fost și sunt prezente. În mod automat trezesc teamă în rândul majoritarilor și prezintă minoritatea ca fiind o potențială sursă de pericol la adresa securității statului român.

Reporter: Din ce spuneți, înțeleg că a fost o analiză de esență, de fond. S-a dus într-o zonă ceva mai adâncă.

A.C: În studiul sociologic făcut anul trecut pentru Academia Română am arătat că 67% din majoritarii români consideră Ungaria și maghiarii ca fiind un pericol și faptul că uneltesc împotriva României ca să ia Ardealul. La fel și în sondajul IRES de anul trecut din februarie 56% din populația majoritară are deloc sau puțină încredere în maghiari. Președintele statului, indiferent de cine este în funcție, are la dispoziție o expertiză largă. Are o administrație prezidențială și are instituții în subordine și își pregătește ieșirile publice. Ca atare, este conștient de greutatea și efectele vorbelor sale. Un alt aspect, pe care noi l-am adus ca argument, se referă la cum utilizezi limba maternă a unei minorități naționale. Modul, limbajul nonverbal a fost unul pe care noi l-am considerat că încalcă demnitatea umană a cetățenilor români aparținând minorității maghiare, creează o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa acestor persoane pentru că limba maternă a oricărei minorități, a celei mai importante minorități etnice nu numai din România, ci din Europa centrală și de est,  cu o istorie, nu poate fi tratată așa în calitate de președinte. 

 Știți care a fost, după amendă, reacția din zona domnului președinte Băsescu? „Am câștigat 7 procente în sondaje.”. Societatea trebuie educată

Rep: Ca să înțeleagă toată lumea. Vă referiți la faptul că președintele Iohannis a adresat un mesaj politic PSD-ului în limba maghiară, cumva ironic, într-un context politic. Vorbim despre un proiect politic care viza autonomia Ținutului secuiesc. 

A.C: Exact, da. Nu a precizat faptul că acel proiect de lege a trecut tacit. Mare parte a populației nu înțelege aceste proceduri parlamentare. Din nou creăm o formă de frică. Din nou inducem acest element de genul că o comunitate, prin reprezentanții săi a uneltit sau uneltește împotriva statului român. Din tot ce v-am spus, dacă este ceva politic sunt dispus să mă ridic și să las locul meu din această instituție oricui dorește. Acestea au fost principalele argumente pe care le-am avut.

Rep: De ce spuneți asta acum? Au mai fost discuții în acest sens? Simțiți că este vizat acel loc pe care îl ocupați? În trecut s-a mai zvonit că ar urma schimbări la CNCD.

A.C: Suntem într-o perioadă de schimbare pentru că 7 mandate întârzie a fi numite încă din luna martie, aprilie. Probabil că aceste mandate urmează a fi numite în această vară. Nu am mai multe argumente prin care să demonstrez faptul că nu suntem în prezența unei decizii politice. Discutăm despre efectele unei declarații în care s-a folosit exprimarea „a da Ardealul ungurilor”, care echivalează cu „ungurii vor să ne ia Ardealul”, „ungurii vor să ne fure Ardealul” și care vine din partea celui mai înalt demnitar al statului român pe un fond în care în societate există enorme prejudecăți între majoritate și minoritate. Iar minoritatea maghiară în mod constant a fost prezentată ca o sursă de pericol pentru statul român, ceea ce reise din sondajele de opinie. Încă o dată, nu vorbim despre proiectul de lege care în sine e o tâmpenie. Oricine are expertiză în zona aia și mai ales un președinte știe că proiectul de lege nu are cum să treacă și nu va trece niciodată. Vă împărtășesc o experiență din lunga mea carieră la CNCD, de când am avut dosarul cu domnul președinte Băsescu. Știți care a fost, după amendă, reacția din zona domnului președinte Băsescu? „Am câștigat 7 procente în sondaje.”. Societatea trebuie educată. În astfel de situații nu contează cuantumul amenzii. Contează faptul că ai constatat sau nu o faptă. Cuantumul nu are relevanță, ci efectele în societate. Trebuie să educăm societatea.