Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Șeful eJobs: criza COVID schimbă complet piața forței de muncă

baogdan_badea.jpg

Image source: 
Facebook Bogdan Badea

Dacă înainte de pandemie vorbeam de o piață a candidaților, acum vorbim de una a angajatorilor spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare online eJobs. Oamenii caută să se angajeze în industriile care par că vor rămâne în picioare indiferent de ce se întâmplă în economie foarte mulți orientându-se spre comerț. Potrivit șefului eJobs, tinerii din segmentul de vârstă 18-24 de ani vor fi cei mai afectați de criza coronavirusului. 

Criza coronavirusului schimbă complet piața forței de muncă. Dacă înainte de pandemie vorbeam de o piață a candidaților, acum vorbim de una a angajatorilor spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare online eJobs. Anul trecut erau mai multe locuri de muncă decât oameni, acum sunt peste 400.000 de români rămași fără serviciu cărora li se adaugă cei care s-au întors din străinătate și cei care doresc să-și schimbe job-ul. În ultima lună pe platforma eJobs au fost circa un milion de aplicări la joburi, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. Candidaţii caută să se angajeze în industriile care par că vor rămâne în picioare indiferent de ce se întâmplă în economie foarte mulți orientându-se spre comerț, spune CEO-ul eJobs. Cererea de locuri de muncă în afara țării a scăzut dramatic, de la 20% anul trecut la doar 2-3 procente în prezent, dar e o tendință temporară crede Bogdan Badea. Pe de altă parte sunt de 10 ori mai multe locuri de muncă de acasă decât erau în urmă cu o lună și jumătate. Bogdan Badea avertizează că tinerii din segmentul de vârstă 18-24 de ani vor fi cei mai afectați de criza coronavirusului. 

Bogdan Badea: Diferența majoră față de anul trecut e că anul trecut era 100%  o piață a candidaților. Mai pe scurt, oricine își dorea să schimbe un job putea să o facă destul de ușor. Erau foarte multe oportunități în piață. Erau mult mai multe joburi disponibile decât oameni. După cum știți și la începutul acestui an , dar mai ales anul trecut, toate companii țipau după candidați, nu mai găseau, reconverteau profesional, voiau candidați. Începusem să discutăm foarte mult despre importul de candidați din Asia. O și făceam destul de agresiv. Acum, având în vedere că datele oficiale arată 400.000 de oameni rămași fără muncă în ultimele două luni, asistăm la o piață a angajatorilor. Suntem la o piață în care pe lângă cei 400.000 care trebuie să își caute un job, se adaugă și cei care vor să își schimbe job-ul. Diferența de aici vine. Anul trecut își schimba job-ul doar cine își dorea. Anul acesta, pe lângă cine își dorește mai avem încă 400.000 de oameni care trebuie să își găsească un loc de muncă.

Reporter: Cei care s-au întors din străinătate își găsesc un loc piața muncii din românia? Sunt interesați?

B.D: Este clar că sunt mult mai interesați decât erau în trecut. Inclusiv ei aplică destul de mult la job-urile din România. Anul trecut noi am avut undeva la zece milioane de aplicări tot anul. 20%, adică două milioane de aplicări au fost pentru job-uri în străinătate, mai pe scurt, români care erau aici, erau deja plecați și care își căutau locuri de muncă tot în străinătate. În perioada aceasta procentul de aplicări pentru job-uri în străinătate s-a schimbat de la 20% la 2% - 3%. A scăzut foarte mult. Mai pe scurt și cei care sunt și cei care s-au întors nu mai sunt atât de interesați deocamdată de locuri de muncă în străinătate. Motivația e foarte simplă. Fie așteaptă să se termine tot ce înseamnă coronavirus, fie așteaptă să se deschidă granițele, fie poate le este frică să plece într-o țară în care sistemul de sănătate costă foarte mult. Pentru că dacă nu ai o asigurare de sănătate bună sau foarte bună în anumite țări din Europa riști să plătești 1.000 de euro pe ziua de spitalizare, ceea ce nu își permit cei care pleacă de aici. 

Rep: Din acele aproape un milion de aplicări de job-uri pe care le-ați înregistrat în ultima lună, ce domenii au fost mai căutate?

B.D: Comerțul a fost pe locul întâi, cred că și datorită publicității masive care s-a făcut cum că lanțurile comerciale merg foarte bine, că fac cozi și cred că toată lumea a căutat un loc de muncă acolo pentru că părea un domeniu care este foarte calm. IT și comunicații sunt pe primele locuri. Lumea a aplicat în call centere, mai ales că majoritatea dintre ele și-au transformat munca în muncă de acasă. Multe dintre ele deja au anunțat că vor menține munca de acasă pe termen mediu sau chiar lung. Asta i-a făcut pe mulți candidați să se îndrepte către ele tocmai pentru că nu știm dacă vine un nou val și acestea par locuri de  muncă sigure și pe care poți să le faci de acasă.

Rep: Apropo de munca de acasă, constatați o preferință din partea candidaților pentru astfel de job-uri? Angajatorii sunt acum mai deschiși în această privință?

B.D: Da, o statistică foarte clară care vorbește de la sine e că înainte de coronavirus, în ianuarie, februarie, aveam undeva la 200 de locuri de muncă de acasă. În ultima lună și jumătate avem 2.000 de locuri de muncă de acasă. Avem de 10 ori mai multe locuri de muncă de acasă create. E clar că și angajatorii sunt mai deschiși și o dată cu angajatorii și oamenii sunt mai deschiși să muncească de acasă, mai ales că, din nou, s-a vorbit foarte mult despre munca de acasă. Iar cei care au putut să muncească de acasă sau care vor putea munci de acasă pe termen mediu par foarte câștigați din acest joc. Locul de muncă pare mai sigur. Atunci când poți să îți desfășori activitatea de acasă pare că ai o continuitate. În al doilea rând, mai ales în orașele mari, se economisește extrem de mult timp pe care îl petreceai în trafic. 

Rep: Ce alte efecte ați observat asupra candidaților în urma stării de urgență, în afara preferinței pentru munca de acasă?

B.D: Feed back-ul din partea angajatorilor este că avem candidați mult mai serioși din punctul de vedere al prezenței la interviu, al modului în care se comunică cu angajatorii. Această criză a coronavirusului a resetat foarte mult piața forței de muncă. Ambele părți, candidați și angajatori, sunt mult mai deschise, mult mai flexibile. Cred că au devenit mult mai îngăduitori unii cu alții.

Rep: Ați înregistrat și o creștere a numărului de aplicări din partea tinerilor. Care credeți că este explicația pentru acest interes brusc? 

B.D: Cred că ține foarte mult de a pierde trenul și puțină presiune pusă de lucrurile pe care le văd și le citesc. Citesc și ei știri și văd că în America e poate cea mai ridicată rată de șomaj din istorie. Cred că își dau seama că ar pierde un tren acum să nu se angajeze încă pe piața forței de muncă și să stea acasă. Acesta ar fi un motiv. Un al doilea motiv ține de faptul că e posibil să existe presiune în familie. Poate că pentru parte dintre ei tatăl sau mama sunt printre cei 400.000 de români rămași fără locuri de muncă. Dacă nu mai e un venit în familie, cineva trebuie să se angajeze și consideră că ei fiind tineri poate își găsesc un loc de muncă mai apropiat vârstei lor sau ceva temporar din care să câștige un ban în plus. Există o percepție printre tineri conform căreia ei vor fi cei mai afectați de criza coronavirus. Am și vorbit cu câțiva dintre ei. De fapt, asta și spun. Ei simt că dacă înainte, vorbim de ianuarie, februarie și 2019, aveau multe oportunități, acum oportunitățile se restrâng pentru ei, că toată lumea o să se ducă către oameni cu experiență. Marea lor frică ține de de ce să îi ia pe ei, cu zero ani de experiență, când ar putea să ia pe cineva cu unul, doi, trei, patru ani de experiență.

Rep: Din parte business-urilor înregistrați această prudență? Sunt mai precaute? Nu mai vor să mai riște cu persoane mai tinere pe care ar trebui să le instruiască?

B.D: Am făcut un mic studiu și pe angajatori. Am întrebat exact așa. „Care considerați că e categoria de vârstă care o să fie cea mai afectată de criza coronavirus?” Partea interesantă este că din partea angajatorilor tot categoria 18 – 24 de ani este cea care simt și ei că va fi cea mai afectată de criza coronavirus. Există un sâmbure de adevăr în această frică a tinerilor.