Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cercetătorul Mihai Netea: Cei care au avut COVID sunt, cel puțin parțial, protejați

netea_-2_.jpg

Cercetătorul Mihai Netea
Image source: 
RFI

Până vom avea un vaccin va mai trece măcar un an, un an și jumătate, de asta distanțarea fizică și izolarea rămân cele mai eficiente metode de luptă cu pandemia. Mihai Netea, unul dintre cei mai importanți cercetători din lume în domeniul imunologiei spune la RFI că marea problemă va fi producerea acestui vaccin pentru sute de milioane și apoi miliarde de oameni. Până acum, vaccinurile care se testează în acest moment la oameni au fost declarate sigure la testele pe animale. Asta ne dă speranță că aceste vaccinuri vor fi sigure și la oameni, spune Mihai Netea.

Peste 100 de vaccinuri împotriva noului tip de coronavirus sunt în dezvoltare. Dintre acestea, până acum, doar 8 au ajuns la stadiul de teste clinice. Până vom avea un vaccin va mai trece măcar un an, un an și jumătate, de asta distanțarea fizică și izolarea rămân cele mai eficiente metode de luptă cu pandemia. Mihai Netea, unul dintre cei mai importanți cercetători din lume în domeniul imunologiei spune la RFI că marea problemă va fi producerea acestui vaccin pentru sute de milioane și apoi miliarde de oameni întrucât Sars Cov 2 va rămâne printre noi exact cum e acum virusul gripal. Medic infecționist și profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud, din Olanda, Mihai Netea avertizează că nu știm sigur dacă cei care au trecut prin boală se pot reinfecta. În opinia sa, persoanele care au avut COVID sunt, cel puțin parțial, protejate. 

Mihai Netea: Bineînțeles că nu vom putea fi 100% siguri niciodată, până când nu va fi un studiu clinic care va arată cu siguranță că există o protecție împotriva SarsCov2. Pe de altă parte, sunt foarte multe grupuri care studiază acest lucru și dezvoltă vaccinuri. În plus, este un număr impresionant de vaccinuri care deja este în teste pe grupuri de voluntari sănătoși. Aceste lucruri ne dau speranța că în viitorul apropiat, mă refer la următorul an și jumătate, vom avea cel puțin unul, dacă nu două sau trei vaccinuri care să fie eficiente. 

Reporter: O mare îngrijorare este legată de faptul că în cazul coronavirusurilor imunitatea nu durează mult și oamenii se pot reinfecta. Ce știm despre SarsCov2 în această privință?

M.N: Deocamdată nu suntem siguri de acest lucru. În acest moment se fac studii mai mari ca să se observe dacă într-adevăr cei care au fost infectați pentru prima dată mai pot să se infecteze și a doua oară și eventual să aibă simptome clinice. Într-adevăr au fost câteva cazuri, care au fost și mediatizate în diferite țări, în care oameni au fost inițial infectați, vindecați și după aceea rediagnosticați cu infecția. Dar încă nu se știe exact dacă, într-adevăr, a avut o loc o reinfecție sau dacă virusul a persistat cronic în acei indivizi sau în momentul în care s-a făcut testul care a ieșit negativ a fost de fapt o sensibilitate scăzută, un test mai puțin performant. Aceste lucruri nu se cunosc încă precis. Se vor face mai multe studii în lunile care urmează și atunci vom ști mai multe. Precis, nu știm încă dacă SarsCov2 poate să dea o reinfecție cu simptome clinice. 

Rep: Cei care deja au avut Covid, cât de liniștiți să fie în privința unei noi infectări?

M.N: În principiu ar trebui ca cel puțin pentru o perioadă de timp acele persoane să fie fie protejate, fie dacă se reinfectează să aibă simptome mult mai puțin serioase, mult mai puțin severe. Dar acest lucru încă nu se știe absolut sigur. Din punct de vedere teoretic și cred că și practic, persoanele care au avut covid 19 sunt cel puțin parțial protejate. 

Rep: Imunitatea pe care o dobândim după ce trecem prin boală este direct proporțională cu gravitatea bolii pe care am avut-o? Ce se întâmplă în cazul asimptomaticilor, de exemplu?

M.N: Din nou, încă nu se știe exact acest lucru. Aceste lucruri urmează să fie făcute. Însă nu cred și este arătat și în alte studii că gravitatea bolii duce la o directă relație cu cât de protejată este o persoană. Nu înseamnă că, dacă cineva a făcut o infecție foarte ușoară sau chiar a  fost asimptomatică, este mai puțin protejat. Dimpotrivă, câteodată acest lucru poate duce la un răspuns foarte puternic, foarte protector. De fapt, vaccinurile care ne pot proteja foarte bine duc, de cele mai multe ori, la foarte puține simptome. Relația dintre simptome și protecția care este obținută mai târziu nu este directă.

Rep: Cât de greu este să obții un vaccin care să fie și sigur? În cazul altor două coronavirusuri, Sars și Mers, un vaccin testat pe dihori în 2004 a dus la hepatită sau a provocat un răspuns autoimun disproporționat încât a cauzat leziuni pulmonare în cazul animalelor pe care a fost testat. 

M.N: Bineînțeles că niciodată nu putem fi siguri 100%. Din această cauză aceste teste de siguranță trebuie făcute foarte serios atât pe animale, cât și la început cu doze mici pe voluntari sănătoși. 100% siguranță nu avem până când aceste vaccinuri nu vor fi testate. Până acum însă, vaccinurile care se testează în acest moment la oameni au fost declarate sigure la testele pe animale. Asta ne dă speranță că aceste vaccinuri vor fi sigure și la oameni. 

Rep: Vaccinul american produs de Moderna a generat anticorpi în cazul persoanelor vaccinate la niveluri similare celor ale pacienților vindecați. Vaccinul făcut de Oxford University nu a stopat infectarea cu SarsCov2, dar pare să prevină pneumonia. Deocamdată, din câte am văzut, a fost testat doar pe maimuțe. Credeți că acestea două ar putea fi cumva combinate în viitor?

M.N: Bineînțeles că sunt posibile diferite combinații. Din cauza aceasta este important să avem cât mai multe vaccinuri. Problema cea mai mare și în momentul în care va fi descoperit un vaccin va fi producția. Nu trebuie să uităm că în acest moment producția poate asigura dozele pentru câteva sute sau poate câteva mii de persoane, dar vor trebui produse vaccinuri pentru câteva sute de milioane și apoi miliarde de oameni. Problema va ține de producerea acestor vaccinuri. Cu cât vom avea mai multe, cu cât mai multe firme vor fi implicate pentru producerea acestor vaccinuri, cu atât va fi mai bine. Dacă avem noroc ca cel puțin două, dacă nu mai multe din vaccinuri să fie eficiente, atunci avem șansa ca diferite pături din populație să fie vaccinate cu diferite vaccinuri. 

Rep: Cât timp estimați că va rămâne printre noi SarsCov2 și cum vom trăi cu virusul?

M.N: Cred că SarsCov2 va rămâne printre noi foarte mult timp, greu de spus cât. Dar va fi un virus pe care probabil îl vom purta cu noi de-acum înainte, la fel cum se întâmplă și cu virusul gripei, cu influenza. Bineînțeles că în momentul în care vom avea un vaccin, impactul său asupra sănătății populației va fi mult mai mic. Mult mai puține persoane vor putea fi infectate, mult mai multe persoane vor avea imunitate. Și impactul său va fi mult mai mic decât este acum, în momentul în care toată populație este încă susceptibilă. 

Rep: Unii oameni de știință sunt de părere că și coronavirusurile care provoacă obișnuita răceală în trecutul îndepărtat aveau efecte mult mai grave decât nas înfundat sau durere în gât. Credeți că așa ar putea fi și în cazul SarsCov2 și că în viitor s-ar putea să nu mai provoace pneumonie?

M.N: În principiu este un scenariu foarte posibil. De fapt, toate microorganismele în momentul în care se adaptează la o nouă gazdă nu au niciun interes să își omoare gazda. În momentul în care duc la o infecție foarte gravă este, din punct de vedere evoluționist dezavantajos și pentru un anumit microorganism. Din această cauză s-a observat că pentru majoritatea microorganismelor, în momentul în care intră într-o populație, tendința este ca în timp să le scadă virulența. La fel s-a întâmplat cu salmonela, cu bacteria care dă ciuma. Probabil la fel s-a întâmplat și cu alte coronavirusuri. Nu ar fi de mirare, dimpotrivă ar fi destul ca logic ca în viitor acest lucru să se întâmple și cu SarsCov2. Însă pentru aceasta trebuie să treacă mult timp, zeci, dacă nu sute de ani.

Rep: Dumneavoastră faceți parte dintr-un studiu care investighează dacă există vreo legătură între vaccinarea BCG împotriva tuberculozei și felul în care organismul uman reacționează la infecții respiratorii. De anul trecut ați inclus și SarsCov2 în această analiză. Aveți până acum niște rezultate? Ce spun testele clinice?

M.N: Într-adevăr, în acest moment sunt mai mult de zece studii clinice care studiază revaccinarea cu BCG și impactul ei asupra infecției cu SarsCov2. Primele date le așteptăm peste una, două luni și cel mai probabil în studiile mari care s-au început în acest an peste trei, șase luni. Acum nu putem încă spune care sunt datele, dar sperăm să le avem în viitorul apropiat.

Rep: Practic, ipoteza de la care ați pornit dumneavoastră care este? Cu ce ne ajută vaccinul BCG?

M.N: Ipoteza este că stimulează foarte larg sistemul imun în așa fel încât să îi dea posibilitatea să reacționeze mai eficient împotriva mai multor infecții, nu numai împotriva SarsCov2, dar și a altor infecții, precum e gripa, influenza, sau alte infecții bacteriene, în special infecții respiratorii și în acest fel să dea o protecție largă. Această protecție nu va fi 100% eficientă pentru toată lumea. Nu va fi nici pentru o foarte lungă perioadă. Se știe că aceste efecte imunologice pot proteja pentru o perioadă de doi, trei ani. Vaccinarea la naștere probabil că nu reușește să protejeze persoanele vaccinate și care se infectează 30 – 40 de ani mai târziu cu SarsCov2. Această vaccinare cu BCG poate fi doar un prim pas până când vaccinuri specifice împotriva SarsCov2 vor fi dezvoltate. Este doar o perioadă de tranziție în care această vaccinare ne poate proteja.

Rep: Să spunem că am fost vaccinați BCG anul trecut. Anul acesta ne infectăm cu SarsCov2. Ce am putea să pățim? Să facem o formă mai ușoară?

M.N: În principiu, dacă ipoteza de la care se pornește în acest moment este corectă, persoanele care cu în jur de șase luni, un an, maxim un an și jumătate în urmă au făcut un vaccin cu BCG probabil că vor face o formă mai ușoară a bolii. Aceasta este ipoteza, dar trebuie confirmată de studiile care au loc în acest moment.