Calendarul BAC-ului, publicat. Edu Cer: Ce facem cu elevii care au temperatură 37,3 grade?

Înscrierile la Bacalaureat vor începe pe 3 iunie și se vor încheia o săptămână mai târziu. Între 11 și 17 iunie se vor desfășura echivalarea şi recunoaşterea competenţelor lingvistice şi digitale. Din 22 iunie vor începe examenele scrise. Prima va fi proba la Limba şi literatura română, urmată de cea la Limba şi literatura maternă. Pe 24 și 25 iunie sunt programate proba obligatorie a profilului și proba la alegere a profilului şi a specializării.

Pe data de 30 iunie va avea loc afişarea rezultatelor la probele scrise. Depunerea contestaţiilor se va desfășura în aceeași zi, precum și pe 1 iulie, în intervalul orar 16:00 – 20:00, respectiv 8:00 – 12:00. În fine, în intervalul 1 - 4 iulie va avea loc rezolvarea contestaţiilor, iar pe data de 5 iulie vor fi afișate rezultatelor finale.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al condițiilor în care se vor desfășura probele, distanţa dintre elevi în sălile de examen va fi de cel puţin 2 metri. Elevii care se află în izolare sau cei confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus vor susţine examenul conform unei proceduri speciale, elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, ”şi elevii care au diferite afecţiuni cronice sau cei care prezintă un risc crescut de infecţie sau de a dezvolta complicaţii asociate infecţiei vor participa la examen în condiții speciale”, anunță autoritățile.

Vlaston (Edu Cer): Mă aștept la un procent de promovare mai mic

Ștefan Vlaston: Rezultatele vor fi categoric afectate în minus. Mă aștept la un procent de promovare mai mic decât în anii anteriori. Elevii au pierdut o perioadă lungă în care recapitulau materia împreună cu profesorii. Profesorii îi evaluau și le acordau feed back-ul necesar în pregătirea lor pentru examene. Sigur, cei conștiincioși au învățat și singuri, cei care aveau posibilități materiale să își pună meditatori, dar majoritatea nu aveau aceste posibilități. Mă aștept să nu performeze la fel ca anii trecuți. Pe de altă parte există și o parte bună. Ei aveau să pregătească doar materia de exemene de bacalaureat, eventual de evaluarea națională, dacă ne referim și la absolvenții de clasa a VIII-a. Nu mai trebuiau să își închidă mediile la celelalte materii. Sunt trei materii mari și late la bacalaureat pe care elevii trebuie să le dea, de exemplu matematică, română și biologie. Nu ar fi fost așa o materie lungă de parcurs. Dar cei care au pierdut în anii din urmă contactul cu dificultatea subiectelor de bacalaureat vor avea de suferit din punctul acesta de vedere.

Reporter: Lucrurile au încercat să fie rezolvate prin școala online. Știm bine că în unele locuri a funcționat, în altele nu. În multe cazuri copiii nu au avut telefoane și tablete. În alte cazuri profesorii nu s-au descurcat deloc cu tot ceea ce înseamnă acest studiu online. Cu ce efecte credeți?

Ș.V: După opinia mea, acest studiu online a fost pe jumătate un eșec.  Așa cum spuneți, nici elevii, nici profesorii nu aveau suficientă infrastructură informatică ca să o folosească sau să știe să o folosească. Să zicem că elevii mai știu să se descurce, dar sunt unii profesori care nu se descurcă foarte ușor cu aceste noi mijloace de comunicare. Pe de altă parte, din triada aceasta predare, învățare, evaluare a lipsit exact evaluarea. Evaluarea trebuia să arate elevilor unde greșesc, unde trebuie să învețe mai mult, pe ce capitole trebuie să pună accentul, așa cum se întâmplă când elevii frecventează școala. Atunci când profesorul le aduce testele în clasă după ce le-a corectat, îi spune fiecăruia la ce capitol nu e bine pregătit sau unde a greșit. Elevul, cu ajutorul profesorului, se pregătește exact la acele capitole pe care nu le știa bine. Tocmai această evaluare a lipsit, tocmai acest feed back între profesor și elev. Am văzut și eu că foarte mulți copii au declarat că fără contactul nemijlocit dintre profesor și elev se descurcă foarte greu și înțeleg greu profesorii. Profesorul citește în ochii elevilor dacă înțeleg sau nu când sunt în clasă. Elevii pot adresa întrebări suplimentare profesorilor în cazul în care nu înțeleg foarte bine o chestiune. Sunt lucruri care lipsesc cu desăvârșire la predarea online.

„E posibil să se dea și subiecte mai ușoare”

Rep: În aceste condiții, domnule profesor, credeți că se pot aștepta sau ar fi îndreptățiți elevii să se aștepte la niște examene ușoare în acest an?

Ș.V: E posibil să se dea și subiecte mai ușoare. De fapt, s-a scos materia din semestrul al doilea al anului terminal în care se aflau copiii. Pe de altă parte aș vrea să discut puțin și de stresul pe care îl provoacă elevilor aceste puncte rămase în suspensie, de exemplu, temperatura de 37.3 grade, care dacă e depășită, elevii nu sunt primiți la examen. Așa scrie în ultimul ordin al ministerului, acea ordinanță de urgență care nu face excepție pentru elevii care dau examene. Este foarte ușor de presupus că elevul e puțin răcit sau are emoții sau e căldură în ziua respectivă și are 37.5 grade. Ce facem? Nu îl primim în examen?

Rep: Aici, într-adevăr, ar putea fi probleme...

Ș.V: Ei sunt stresați de treaba asta. Ar fi suficient un medic în școală care să supravegheze și care, pe elevii care au mai mult 37.3 grade să îi ia deoparte și să lămurească dacă sunt sau nu infectați cu covid. Câți or fi, 10, 20 de elevi?

Rep: Sau pot fi puși în săli separate.

Ș.V: Exact, să fie puși în săli separate. Și așa sala e goală în perioada aia. Sunt suficiente săli de clasă. Sunt suficienți profesori care au stat trei luni acasă pe salariu întreg și acum ar trebui să vină să dea o mână de ajutor la examene. Asta ar fi o rezolvare. Apoi, e chestia cu masca pe față. Am înțeles că nici asta nu e sigur, dacă elevii ar trebui să stea cu masca pe față trei ore. Vă spun de la început că este imposibil. De exemplu, eu nu pot sta cu masca pe față mai mult de cinci minute pentru că nu pot inspira dioxidul de carbon pe care îl expir cu o secundă înainte. Asta e o foarte mare problemă. Sper să se rezolve și aceasta prin șite derogări de la ordonanța de urgență.