Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suedia, între “foarte bine” și “sunteți un dezastru”

corona_suedia.jpg

Image source: 
Wikipedia

Dacă inițial Suedia a primit enorm de multe critici din cauza strategiei sale de luptă împotriva Covid 19, o declarație a unui oficial de la Organizația Mondială a Sănătății a transformat-o ulterior în cel mai bun model de urmat. Două săptămâni mai târziu însă ea reîncepea să fie privită ca oaia neagră a Europei. Constantin Drăgan, corespondentul RFI în Suedia, face acum o analiză a acestei situații.

Sigur că în general nu e recomandat să faci altfel decât restul lumii. Mai ales atunci când toți ceilalți iau măsuri nepopulare. Când nimeni nu are vreo garanție de succes, dar mai toți se hotărăsc să facă la fel.  E foarte probabil  ca majoritatea lor să creadă cu putere în eficiența măsurilor luate. E posibil însă și ca unii pur și simplu să nu vrea să își asume riscul politic de a alege o altă cale.

Dacă tu îndrăznești, e deci de așteptat că mulți ochi  să stea pe tine. Iar unii din cei care au ales o abordare dură să aștepte să se demonstreze că tu nu ai avut dreptate.

Din păcate pentru absolut toată lumea sunt șanse mari să nu aflăm prea curând care va fi fost cea mai bună metodă de luptă cu pandemia cauzată de virusul Corona.

Suedezii au trecut de perioada în care toți îi acuzau că pun planeta în pericol, în care li se dădea ca sigur un număr de cazuri mai mare decât cel al Italiei. Au trecut și de cea în care strategia le era ridicată în slăvi. Acum sunt în stadiul în care citesc articolele critice care au reînceput să curgă. 

Ultimul argument apărut este acela care arată că Suedia a fost pentru câteva zile pe locul întâi în lume la număr de morți pe cap de locuitor. Cifrele sunt probabil corecte, însă, conform autorităților suedeze, a le compara cu cele care vin din alte țări nu e tocmai corect.

Mai întâi pentru că este cam ciudat să compari numărul de infectări dintr-o țară care nu și-a închis nici granițele și nici oamenii în case cu cel din țări care au făcut-o. Asta cel puțin până când cetățenii țărilor închise vor avea voie să facă și ei ceea ce suedezilor nu li s-a interzis vreodată: să se întâlnească în grupuri de 50, să se plimbe în voie, să meargă la școală, la cumpărături, sau la restaurant. Abia la două săptămâni după ce aceste condiții vor fi întrunite, se vor putea eventual face unele comparații.

Și nici măcar atunci raportarea la numărul de locuitori nu va fi tocmai relevantă, fiindcă Suedia este o țară atipică. Are câteva aglomerări urbane asemănătoare cu cele ale altor țări, dar are și teritorii uriașe pe care densitatea populației este foarte redusă. În această logică, Stockholmul poate fi probabil comparat cu Bruxelles, sau Roma, însă Suedia nu prea are cum să fie pusă alături de Belgia sau Italia care au foarte puține teritorii nelocuite. 

Dacă, în ciuda acestor argumente, continuăm să vrem să o comparăm, vom vedea că cifrele generale arată că Suedia a avut până acum 399 de morți la un milion de locuitori, Marea Britaie și Italia 542, iar Spania 615. Fără îndoială că 399 înseamnă mult mai mult decât 47 - Norvegia, 55 - Finlanda și 92  - Danemarca, însă toate aceste țări au limitat puternic sau foarte puternic libertatea de mișcare a cetățenilor proprii și încă nu s-au deschis complet. Ce se va întâmpla în momentul în care acest lucru se va produce este o necunoscută, însă riscul că numărul de cazuri să crească puternic e destul de mare.

De curând, Norvegia a decis să păstreze deocamdată obligația de carantină la granița cu Suedia, iar în Danemarca există partide politice care cer ca ultima frontieră deschisă să fie cea cu vecinii din est. O atitudine care a produs o oarecare iritare în aici, mai ales că sudul Suediei are semnificativ mai puține cazuri decât Copenhaga, de care îl separă doar un pod. În privința Norvegiei, autoritățile declară că hotărârea e destul de bizară pentru că în general, nu suedezii sunt cei care trec tot timpul granița pentru a merge la cumpărături în țara vecină.

De fapt, nici măcar număratul victimelor Covid nu se face la fel în toate țările. În Suedia, se consideră victimă a virusului orice persoană care a fost testată pozitiv și a murit în următoarele 30 de zile, chiar dacă nu este foarte sigur că decesul a survenit exact din acest motiv. Asta nu se întâmplă în toate celelalte țări, unde o parte din ele cei care mor în afara spitalelor nu sunt nici măcar numărați. 

Artizanul abordării suedeze în privința virusului se numește Anders Tegnell. El și Autoritatea de Sănătate Publică sunt practic cei care decid măsurile de luat. Politicienii îi ascultă și acționează în consecință. Așa spune tradiția. Că în cazuri de criză, experții sunt cei care hotărăsc, nu politicienii, care nu au cum să se priceapă la toate. Treaba politicienilor suedezi este astăzi să identifice măsurile economice care să ajute companiile și populația să treacă mai ușor peste criză. Se estimează că produsul intern brut suedez va scădea în acest an cu 7%. Este foarte mult, dar este semnificativ mai puțin decât cei 14% estimați în Marea Britanie. 

Suedezii le reproșează destul multe autorităților. Sigur ele ar fi putut face lucrurile mai bine în anumite privințe. Însă majoritatea covârșitoare a populației e în continuare convinsă că abordarea Suediei este cea corectă pe termen lung. O spun toate sondajele. Asta pentru că apariția unui vaccin care să și ajungă la toată planeta și să rezolve astfel pandemia riscă să mai întârzie, iar în lipsa lui, singura metodă de rezistență la virus este imunizarea naturală care nu se poate produce când stai închis în casă.

Cea mai mare greșeală pe care suedezii și-o recunosc este legată de căminele de bătrâni, extrem de numeroase în țara scandinavă. Sunt locurile în care virusul a făcut cele mai multe victime. Se spune că aproximativ trei sferturi din cei care au murit locuiau acolo.  Iar cauza a fost în principal legată de hotărârea luată de autorități de a nu face inițial obligatorie purtarea echipamentelor de protecție de către personalul de îngrijire care nu avea simptome. Ele spun că motivul a fost lipsa evidenței la început de pandemie că asimptomaticii pot transmite virusul. Dar sunt voci care susțin că un rol important l-a avut și faptul că existau probleme mari cu echipamentele de protecție chiar și în spitale, iar regiunile nu au vrut să recunoască asta, preferând să spună că, de fapt, nu e nevoie de ele.

O altă acuzație care li se aduce pe plan intern autorităților suedeze este aceea că au lăsat foarte mulți bătrâni să moară în cămine, fără ca măcar să îi ducă la spital, că le-au dat morfină în loc să îi trimită la terapie intensivă, din teama de a nu rămâne fără locuri acolo pentru cei mai tineri. Răspunsul oficial la această acuzație este că fiecare caz a fost analizat în parte. Că intubarea și conectarea la ventilator pulmonar reprezintă o procedura extrem de agresivă, pe care foarte  puțini din cei în vârstă ar putea să o suporte, de unde și hotărârea de a oferi acestora doar medicamente paleative.

Din cauza erorilor apărute au murit inutil și foarte tragic multe persoane în vârstă. Statistic, anul trecut, între ianuarie și aprilie, decedaseră 10 000 de rezidenți ai căminelor de bătrâni. Anul acesta numărul lor a fost de 11 000. 

Anders Tegnell declara de curând că primește multe critici dar, în momentul în care întreabă ce putea face mai bine în mod concret, răspunsurile se răresc. Că date fiind circumstanțele obiective care au făcut că numărul victimelor în Suedia să fie mare în raport cu populația, o închidere a oamenilor în case nu ar fi rezolvat prea multe. El se felicită că a lăsat școlile generale deschise, pentru că nu există până acum niciun element care să ducă la concluzia că răspândirea bolii ar fi mai mare în instituțiile de educatie decât în alte locuri, iar copiii au putut astfel avea parte de un învățământ normal.

În plus, de săptămâna trecută, numărul celor internați la terapie intensivă a început să scadă, iar acum vești bune vin chiar și din căminele de bătrâni.  Numărul cazurilor în rândul celor de acolo a scăzut și el.

Persoanelor care au mai mult de 70 de ani și cărora până de curând li se recomanda să iasă din case doar atunci când nu au încotro, li se spune acum că ar putea totuși să își dea întâlniri cu nepoții și copiii.. În parc și păstrând distanța. Astfel  riscul ar trebui să fie destul de mic, iar sănătatea lor psihică va avea mult de câștigat.

De fapt, foarte tristul adevăr este că războiul cu virusul Covid 19 nu a fost câștigat încă de nimeni. Nici de Germania, nici de China, de Coreea, de Statele Unite și nici de Suedia. Totul se poate schimba în orice direcție, în orice zi și e sigur mult prea devreme să faci acum numărători. Concluziile vor putea fi trase mai târziu.

Ascultă AICI corespondența din Suedia