Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Apel: Nu lăsați criza economică să se transforme într-o gravă criză socială

vizual-romania-solidara-cover-850.jpg

Sursa foto: romania-solidara.ro

România nu se poate relansa economic atât timp cât ignoră sărăcia extremă. E o constatare și un semnal de alarma tras de mai multe ONG-uri care s-au unit pe platforma românia-solidară.ro. Acestea fac un apel catre autorități să ia măsuri urgente pentru ajutorarea celor aflați în nevoie.

ONG-urile propun un set de măsuri atât pe termen scurt: cum ar fi crearea unui fond de urgență, dar vin și cu măsuri concrete pe termen mediu și lung. Statul trebuie doar să vrea, mediul privat și ONG-urile sunt gata să dea o mână de ajutor și să asigure transparența acestor demersuri pentru a-i ajuta pe cei în nevoie. Sunt oameni disperați, care în curând vor fi nevoiți să recurgă la soluții disperate pentru a supraviețui, dacă nu vom face urgent ceva, explică unul dintre inițiatorii platformei România-solidară, Dragoș Tuță.

Rep: De ce e nevoie de mobilizare, de acest apel?

Dragoș Tuță: În primul rând, pentru că în 2019 peste 150.000 de copii se duceau flămânzi la culcare. Mai mult decât atât, problemele sunt mari din punct de vedere al sărăciei extreme și al depravării materiale severe și în rândul celor peste 65 de ani. În 2017, conform statisticilor, peste 27% dintre persoanele vârstnice peste 65 de ani locuiau singure. Iar unul din cinci vârstnici peste 65 de ani, aproximativ 680.000 de persoane și unul din patru vârstnici de peste 75 de ani se situau în depravare materială severă la finalul anului 2017.

Criza sanitară, urmată de criza economică din perioada Covid19 doar înrăutățește aceste date. Înainte de a începe această pandemie și de a avea efecte și în România, aveam peste 4.6 milioane de români aflați în sărăcie extremă. Numărul a crescut cu siguranță. Mai mult decât atât, situația acestor oameni s-a înrăutățit. Vorbim despre persoane care nu lucrau cu forme legale sau cu contracte pe termen nedeterminat. Prin urmare, nu au putut beneficia de măsura șomajului tehnic. Mai mult decât atât, tendințele de izolare socială le-au făcut să nu mai poată produce nici măcar acel venit de la o zi la alta care le asigura câteodată resursele de hrană și de trai prin munca zilnică, ocazională pe care aceștia o aveau. 

 

Reporter: Ce le propuneți autorităților? 

D.T: În primul rând le propunem o investiție în această zonă, în eradicarea sărăciei. Sunt obiective asumate de statul român prin strategia de dezvoltare durabilă. Foarte important este să crească suma investită în serviciile sociale în România. Când vorbim de servicii sociale, nu vorbim de toate bugetele sociale. Dacă ne uităm pe statistici pare că România ar sta destul de bine la nivelul investițiilor, doar că vorbim despre statistici pozitive, care sunt foarte mult influențate de nivelul pensiilor sau al altor ajutoare sociale în bani.

Aceste persoane expuse sărăciei și aflate în stare de sărăcie au nevoie ele să beneficieze de servicii sociale care să le ajute să iasă din această stare. Ceea ce facem este ca în această perioadă să lucrăm alături de organizațiile specializate din această zonă. Suntem în contact cu toate federațiile organizațiilor de servicii sociale din România.

Am format un grup de lucru care propune soluții sustenabile pe termen mediu și lung. Observăm că în această perioadă avem un discurs foarte puternic despre relansarea economică, despre ce face România ca să meargă mai departe. Din păcate, acest subiect al relansării economice pare că acordă atenție celor care aveau și au încă resurse, mai puțin celor care se află într-o situație dramatică, periculoasă. Credem cu tărie că o Românie dezvoltată sustenabil nu se poate relansa economic atât timp cât ignoră aceste persoane care au nevoie de ajutor. 

 

Rep: Solicitați înființarea unui fond special pentru programe de combatere a sărăciei, cu implicarea organizațiilor nonguvernamentale. Cum vedeți funcționarea relației dintre autorități și ong-uri? Știm că nu e întotdeauna atât de ușoară.

D.T: În primul rând vedem o colaborare din trei zone, nu doar autorități și ong-uri, ci și mediul privat. Am solicitat acest fond în urma observațiilor pe care organizațiile nonguvernamentale le-au făcut în teren. Sunt foarte mulți beneficiari în situații greu de imaginat. 

Acest fond este doar o intervenție pe termen scurt, o intervenție rapidă pentru a ajuta aceste persoane să nu ajungă într-o situație disperată la propriu. Fiecare dintre noi dacă nu am avea nicio posibilitate de a dobândi resurse financiare astfel încât să putem pune de mâncare copiilor noștri seara sau măcar o dată pe zi, putem recurge la orice fel de soluții, care nu sunt neapărat cele mai ortodoxe sau legale. 

Disperarea te împinge la astfel de lucruri și credem că e nevoie de o intervenție urgentă. Am menționat de la început că acest fond ar trebui să fie realizat cu participarea organizațiilor nonguvernamentale din dorința de a asigura atât transparența, cât și din dorința de a replica modelele de bune practici pe care organizațiile nonguvernamentale le-au realizat și înainte de  criza Covid19, dar mai ales în această perioadă. 

Noi am și publicat pe site-ul www.romania-solidara.ro mai multe inițiative lăudabile ale acestor ONG-uri din care sperăm ca statul să învețe și să reușească să replice aceste soluții pentru mai multe comunități.

Efortul va fi de durată pentru că în acest moment, din păcate, nici măcar informațiile de bază, nici măcar cartografierea persoanelor aflate în această situație de sărăcie extremă nu este clară și nu este documentată. 

Prin urmare, avem priorități în aceste zone. Știm clar că bugetul alocat din PIB pentru combaterea acestei probleme este cel mai mic din Uniunea Europeană, din păcate. Este mult de lucru. Este important ca noi, organizațiile nonguvernamentale, împreună cu statul și mediul privat să putem să stăm la aceeași masă și să înțelegem că investiția pentru eradicarea sărăciei este o investiție pentru dezvoltare economică și socială. 

Unul dintre inițiatorii platformei România-solidară, Dragoș Tuță, intervievat de Andreea Orosz