Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE ia măsuri împotriva dezinformării. Rusia și China, nominalizate de Executivul European

fake_news.jpg

Pandemia de coronavirus a fost însoțită de un val masiv de informații false sau înșelătoare, transmite Comisia Europeană.

Uniunea Europeană ia măsuri împotriva dezinformării. Afirmațiile false care îi îndemnau pe oameni „să bea înălbitor sau alcool pur pentru a se vindeca de infecțiile cu coronavirus”, în condițiile în care înălbitorul și alcoolul pur pot fi foarte nocive, ori vandalizarea antenelor 5G în urma teoriilor false că 'instalațiile 5G ar răspândi virusul' sunt câteva dezinformări care au afectat cetățenii UE, arată miercuri Comisia Europeană. Rusia și China au desfășurat astfel de campanii cu țintă precisă în UE, spune Executivul European, care a propus o serie de acțiuni de combatere a dezinformării. Vizate sunt și platformele online, care ar trebui să raporteze lunar măsurile luate.

 

Pandemia de coronavirus a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, tentative ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne din UE, alimentate din plin de temerile elementare ale oamenilor și de rapiditatea cu care au circulat și s-au schimbat știrile. Informațiile de sănătate înșelătoare, afirmațiile false, teoriile conspirației și frauda în domeniul protecției consumatorilor pun în pericol sănătatea publică.

Uniunea Europeană și statele sale membre sunt hotărâte să combată eforturile depuse de actorii care încearcă să exploateze criza și pun viața cetățenilor în pericol sau care difuzează materiale de propagandă ori incită la ură. Pornind de la planul de acțiune din 2018 împotriva dezinformării, acest demers necesită acțiuni mai bine coordonate, în conformitate cu valorile noastre democratice.

Într-o comunicare comună, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant propun cinci acțiuni concrete pentru crearea unei Uniuni Europene mai puternice și mai reziliente. Acestea vor fi integrate în activitatea viitoare a UE în materie de combatere a discriminării, în special în Planul european de acțiune privind democrația și în Legea privind serviciile digitale.

Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a declarat: „Dezinformarea în timpul pandemiei de coronavirus poate ucide. Avem datoria de a ne proteja cetățenii, sensibilizându-i cu privire la informațiile false, și de a denunța actorii responsabili de participarea la astfel de practici. În lumea actuală, bazată pe tehnologie, în care războinicii au tastaturi în loc de săbii, iar operațiunile de influență și campaniile de dezinformare cu țintă precisă sunt o armă recunoscută a actorilor statali și nestatali, Uniunea Europeană își intensifică activitățile și capacitățile în această luptă.”

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „În cursul pandemiei de coronavirus, Europa a fost lovită de adevărate valuri de dezinformare, provenind atât din interiorul, cât și din afara UE. Pentru a combate dezinformarea, trebuie să mobilizăm toți actorii relevanți, de la platformele online până la autoritățile publice și să sprijinim verificatorii de fapte și mijloacele de comunicare în masă independente. Deși platformele online au luat măsuri pozitive în timpul pandemiei, acestea trebuie să își intensifice eforturile. Acțiunile noastre sunt puternic integrate în drepturile fundamentale, în special în libertatea de exprimare și de informare.”

Criza a devenit o ocazie de testare care arată modul în care UE și societățile sale democratice abordează provocarea reprezentată de dezinformare. Următoarele aspecte sunt esențiale pentru o UE mai puternică și mai rezilientă:

  • Înțelegerea: În primul rând, este important să se facă distincția între conținutul ilegal și conținutul dăunător, dar care nu este ilegal. Pe de altă parte, există o delimitare neclară între diferitele forme de conținut fals sau înșelător: de la dezinformare, care este definită ca fiind intenționată, până la informațiile eronate, care pot fi neintenționate. Motivațiile pot varia de la operațiuni de influență cu țintă precisă desfășurate de actori străini până la motive pur economice. Pentru fiecare dintre aceste provocări este nevoie de un răspuns calibrat. În plus, este necesar să se furnizeze mai multe date pentru controlul public și să se îmbunătățească capacitățile analitice.
  • Comunicarea: În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE. Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial. De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo(link is external).
  • Cooperarea a reprezentat un element-cheie al luptei împotriva dezinformării. Mulți consumatori au fost induși în eroare pentru a cumpăra produse la prețuri excesive, ineficiente sau potențial periculoase, iar platformele au eliminat milioane de reclame înșelătoare. Comisia va continua să coopereze cu platformele online și să sprijine Rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului a autorităților naționale pentru combaterea acestor practici care încalcă legislația referitoare la protecția consumatorilor.
  • Transparența: Comisia a monitorizat îndeaproape acțiunile platformelor online conform Codului de bune practici privind dezinformarea. Sunt necesare eforturi suplimentare, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate:

Platformele ar trebui să furnizeze rapoarte lunare, care să includă date mai detaliate privind acțiunile lor de promovare a conținutului autorizat și de limitare a dezinformării legate de coronavirus și a diseminării acesteia. De asemenea, acestea ar trebui să își intensifice cooperarea cu verificatorii de fapte - în toate statele membre, pentru toate limbile - și cu cercetătorii și ar trebui să fie mai transparente în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor lor de informare a utilizatorilor care interacționează cu dezinformarea. 
Comisia încurajează ferm alte părți interesate relevante care nu sunt încă semnatare ale Codului să participe la acest nou program de comunicare de informații.
Pe baza activității Observatorului european al mass-mediei digitale, recent înființat, UE își va intensifica și mai mult sprijinul în favoarea verificatorilor de fapte și al cercetătorilor.
Asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste este esențială pentru răspunsul nostru la dezinformare.Comisia va continua să monitorizeze impactul măsurilor de urgență luate de statele membre în contextul pandemiei de coronavirus asupra legislației și valorilor UE.Criza a demonstrat rolul mass-mediei libere și independente ca serviciu esențial, care oferă cetățenilor informații fiabile și verificate, contribuind la salvarea de vieți omenești. UE își va intensifica sprijinul acordat mass-mediei independente și jurnaliștilor independenți în UE și în întreaga lume. Comisia invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a garanta faptul că jurnaliștii își pot desfășura activitatea în condiții de siguranță și să valorifice oportunitățile oferite de răspunsul economic al UE și de pachetul de redresare pentru a sprijini mass-media grav afectată de criză, respectând în același timp independența acestora.

Capacitarea cetățenilor, sensibilizarea acestora și sporirea rezilienței societății implică faptul de a le permite cetățenilor să participe la dezbaterea democratică, menținând accesul la informații și libertatea de exprimare, promovând alfabetizarea mediatică și informațională a cetățenilor, inclusiv gândirea critică și competențele digitale. Acest lucru poate fi realizat prin proiecte de alfabetizare mediatică și prin sprijinirea organizațiilor societății civile.

Acțiunile propuse astăzi vor contribui la activitatea viitoare a UE cu privire la dezinformare, în special la Planul de acțiune pentru democrația europeană și la Actul legislativ privind serviciile digitale.

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East Stratcom.În 2016, s-a adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de reacție la amenințările hibride.

Planul de acțiune împotriva dezinformării din decembrie 2018 a evidențiat patru piloni care stau la baza luptei UE împotriva dezinformării: 1) îmbunătățirea capacității de a detecta, analiza și denunța dezinformarea; 2) consolidarea răspunsurilor coordonate și comune, în special prin intermediul sistemului de alertă rapidă; 3) mobilizarea sectorului privat pentru combaterea dezinformării; 4) informarea cetățenilor și îmbunătățirea rezilienței la nivelul societății.

În octombrie 2018, Facebook, Google, Twitter și Mozilla, alături de organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar și agențiile de publicitate, au semnat Codul de bune practici ca instrument de autoreglementare pentru combaterea dezinformării. Microsoft a aderat la cod în 2019. În octombrie 2019, semnatarii au prezentat autoevaluări. Comisia va publica o evaluare cuprinzătoare în următoarele săptămâni.

Într-o comunicare comună din iunie 2019, Comisia și Înaltul Reprezentant au concluzionat că, deși alegerile din luna mai 2019 nu au fost, în mod clar, lipsite de dezinformare, acțiunile întreprinse de UE au contribuit la limitarea marjei de exercitare a influenței din partea unor țări terțe, precum și a unor campanii coordonate de manipulare a opiniei publice.