Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Coronavirusul a scuturat piețele muncii din Europa Centrală și Orientală

Polonezii nu știu dacă îi pot aduce înapoi pe ucrainenii care făceau până la pandemie, muncile nedorite de proprii cetățeni care preferă să meargă să lucreze pe bani mai mulți în vestul Europei. Șomajul scade ușor în Bulgaria odată cu relaxarea condițiilor de securitate sanitară, dar nu cât să se recupereze cele 100.000 de locuri de muncă pierdute.

În Lituania, președintele vrea să ajute familiile care au copii cu alocații de până la 200 de euro din bani împrumutați de guvern, iar în Slovacia, lipsa banilor a adus în paragină ceea ce a fost odată cea mai înaltă clădire din Cehoslovacia.

Muncitorii străini și sezonieri dau bătăi de cap atât în estul, cât și în vestul Uniunii Europene din pricina pandemiei de coronavirus. Permise speciale au fost emise de mai toate țările din care pleacă sau în care merg să lucreze muncitorii străini. Polonia are, însă, o dublă problemă: înainte de criza epidemiologică, locurile muncitorilor polonezi care preferă să lucreze pe bani mai mulți în Vest, au fost luate de cetățeni ucraineni, scrie obserwatorgospodarczy.pl. După ce a venit criza și au fost impuse restricții, 12% dintre aceștia au părăsit Polonia pentru că industriile în care activau, precum cea a ospitalității, au fost suspendate.

Autoritățile de la Varșovia au încercat să rezolve problema și au dat reglementari prin care permisele de muncă se prelungesc pe perioada pandemiei, dar „unii dintre ei au plecat înainte de adoptarea acestor legi speciale, a declarat Natalia Myskova, șefa piețelor externe la Sanpro Synergy, o companie a grupului Impel care se ocupă de recrutarea de străini,” scrie publicația poloneză.

Legea care le prelungește ucrainenilor permisele de muncă, nu le permite să meargă în alte sectoare decât acelea în care au fost angajați inițial, adică nu se pot duce în agricultură, logistă, deși ar fi fost nevoie.

Pentru prima dată în câțiva ani, polonezii sunt dispuși să facă o muncă fizică solicitantă care, până acum era domeniul străinilor care vin să lucreze în Polonia. Acest lucru se întâmplă pentru că, momentan, plecările spre Germania sau Anglia sunt împiedicate", spune Natalia Myskova.

 

Cine va rămâne, cine va pleca?

Vor reveni în Polonia persoanele care au plecat în Ucraina după ce și-au pierdut locul de muncă? Aceasta este acum cea mai relevantă întrebare pentru antreprenorii polonezi. Natalia Myskova spune că este sigur că unii se vor întoarce. În primul rând, deoarece în prezent este dificil să găsești de muncă la est de Bug, mai ales la fel de bine plătită ca în Polonia. În al doilea rând, ucrainenii se simt apreciați în  Polonia. Astăzi nu numai că acoperă locurile vacante dar adaugă valoare, cum ar fi abilitățile și competențele care sunt la cerere”, spune specialista în recrutare.

 

Cine vrea un cadou care trebuie returnat?

Parlamentul Lituanian, Seismas, a adoptat propunerea președintelui Gitanas Nausėda de a oferi ajutoare substanțiale pentru familiile care au copii: 120 de euro pentru fiecare copil și 200 de euro pentru fiecare copil cu nevoi speciale, în total 550.000 de minori urmând a fi ajutați de stat. Banii trebuie trimiși în conturile familiilor până la 31 iulie.

Șeful statului afirmă că legea privind aceste ajutoare reduce consecințele economice și sociale negative ale carantinei și stimulează economia”, scrie site-ul www.delfi.lt.

Simonas Krėpšta, consilier economic șef al președintelui Nausėda, a declarat reporterilor, după vot, că principalul scop al acestor beneficii a fost acela de a stimula consumul și a îmbunătăți traiul oamenilor, iar măsuri similare sunt luate de alte țări, cum ar fi Germania,” mai scriu jurnaliștii.

Efortul bugetar costă 72 de milioane de euro, bani care vin din fonduri împrumutate de guvernul lituanian. Iată de ce opoziția președintelui, independent de altfel, critică legea.

Conservatorul Mykolas Majauskas a adus în discuție posibilitatea că înșiși copiii să fie nevoiți să ramburseze aceste beneficii peste ani.

Trebuie să înțelegem că această sumă forfetară provine din banii împrumutați care vor trebui rambursați. Cine vrea un cadou care trebuie returnat? Al doilea lucru care ne îngrijorează este că încercăm să rezolvăm probleme pe termen lung cu plăți unice, dar asta nu va reuși ”, a spus conservatorul lituanian citat de site-ul delfi.lt.

 

Șomajul din Bulgaria începe să scadă pe măsură ce intră în vigoare măsurile de relaxare socială

În perioada 1 - 7 iunie, numărul șomerilor  a scăzut cu aproape 3.600 față de numărul celor care și-au găsit un loc de muncă,” scrie www.capital.bg citând datele publicate într-un capitol special dedicat COVID-19, de Institutul Național de Statistică și de  Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă de la Sofia.

Această cifră este departe de a compensa pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă în timpul stării de urgență. În plus, rezultatele studiilor de pe piața muncii arată că scăderea șomajului nu se datorează creării de noi locuri de muncă, ci este cauzată de reluarea activității economice și de revenirea la locul de muncă o mare parte a celor angajați în sectoarele cele mai afectate de criză.

În acest context, ministrul Muncii și Politicii Sociale, Denitsa Sacheva, a anunțat că ,până în prezent, au fost plătite 73 de milioane de leva către 170 de mii de beneficiari în cadrul planului 60/40, potrivit căruia timp de 3 luni Statul susține 60% din salariile angajaților firmelor din sectoarele economice cele mai grav afectate de criză.”

 

Succese și eșecuri, rupturi, concedieri și acuzații penale la Rijeka, Capitală Culturală Europeană 2020

 „După deschiderea triumfală a Capitalei Europene a Culturii la 1 februarie, veștile proaste vin în mod constant din Rijeka. În primul rând, epidemia a oprit activitățile proiectului și majoritatea angajaților companiei Rijeka 2020, însărcinată cu implementarea sa, au fost concediați. La un moment dat, părea că pandemia va pune capăt proiectului de 70 de milioane de euro, cel mai mare aventură culturală croat ăde la independență, care urma să fie coloana vertebrală a procesului de dezvoltare din Rijeka și din întreaga regiune”, scrie în Croaţia, www.vecernji.hr

La începutul lunii mai, în ciuda restricțiilor, autoritățile din oraș anunțau că proiectul va continua, chiar la scară redusă și cu măsurile de protecție impuse de prezența coronavirusului.

Apoi a urmat un alt șoc. Poliția a arestat șase persoane de la compania Rijeka 2020 pentru infracțiuni economice, le-a acuzat de achiziționarea controversată a unei scene și a unor echipamente” de la o companie sârbească cu datorii fiscale către Croația, care nici nu ar fi trebuit să participe la vreo licitație.

Ce se va întâmpla cu proiectul, care va dura alte opt luni? Există un plan de salvare? Șeful departamentului de cultură al municipalității din Rijeka, Ivan Šarar, spune că da. Se vor organiza cu 40% mai puține proiecte culturale iar în loc de 35 de milioane de euro, cât urmau a fi cheltuiți până la sfârşitul anului, vor fi alocați doar între 22 și 25 de milioane. Desigur, dacă bugetul orașului va fi realimentat.

 

„Bijuteria” vremii, acum abandonată

În Slovacia, lipsa banilor a condus la abandonul a ceea ce a fost odată cea mai înaltă și mai cunoscută clădire din fosta Cehoslovacie: sediul Radiodifuziunii și Televiziunii (RTVS) publice de la Bratislava.

Jozef Stuhař, arhitectul care a câștigat concursul organizat de Cehoslovacia în 1964, a muncit la clădire 15 ani, scrie publicația slovacă Index. Turnul are 28 de etaje, 107,5 metri înălțime și „Timp de aproape trei decenii, a fost cel mai înaltă clădire  din țară. În 2002, noul sediu al Băncii Naționale din Slovacia a detronat sediul televiziunii.” „La ultimul etaj, se aflau un restaurant panoramic, lounge-ul directorului și o saună. Clădirea putea găzdui până la 1.400 de angajați,” scrie Index.

Dar realitatea a devenit crudă după căderea regimului comunist. „Numărul angajaților a început să scadă, la fel ca bugetul pentru mass-media publică.” 

Turnul avea nevoie de renovare, dar banii lipseau. În 2004 se vorbește prima dată de vânzarea clădirii pentru 6,4 milioane de euro.

În primăvara anului 2015, ultimii angajați au părăsit turnul. În anul următor, RTVS a comandat un studiu, care urma să stabilească posibilitățile de separare a acestui complex de televiziune, precum și vânzarea sa pe etape, dar turnul nu și-a găsit niciodată locul printre ofertele oficiale ale agențiilor imobiliare,” precizează Index.

Astăzi, RTVS nu mai vorbește deloc de vânzare, ci de renovare, scrie publicația slovacă citând un oficial al consiliului de administrație.

 

Au contribuit la realizarea acestui articol:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Peric, Croația

Acvile Kaucikaite, Lituania

Artur Lukzsa, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia