De ce la teatru ba, iar la biserică da? Relaxarea restricțiilor e lipsită de logică, spune un medic infecționist

Creștere alarmantă a cazurilor de coronavirus în România: 345 de noi infectări au fost raportate miercuri. Este cel mai mare bilanț din ultimele 6 săptămâni. Alți 14 oameni au murit din cauza covid-19, numărul total al victimelor ajungând la 1.451.
Creșterea de după măsurile de relaxare este prea mare, ceea ce demonstrează că oamenii încă nu știu ce au de făcut ca să prevină infectarea, spune Adrian Marinescu, medic infecționst la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș. Știrile false sau teoriile conspiraționiste i-au făcut pe oameni să minimizeze riscurile la care se expun, iar asta ar putea duce la un nou val al epidemiei care nu va aștepta să vină toamna, avertizează medicul. El critică faptul că numărul de infectări nu a fost o condiție pentru relaxarea restricțiilor care, în opinia sa, a fost lipsită de logică. La teatru sau la film ar putea fi asigurată o distanțare mult mai clară decât la biserică sau în mall, subliniază Adrian Marinescu:

Adrian Marinescu: Nu e ceva normal. Cu siguranță mă îngrijorează. Chiar dacă e logic să fie o oarecare creștere, așa cum s-a întâmplat în toate țările în care au fost măsuri de relaxare, totuși a fost o creștere importantă în România, în condițiile în care ne-am fi așteptat ca odată ce am trecut și de vârful îmbolnăvirilor și de perioada activă, lucrurile să meargă mai bine decât acum. Ne-am fi așteptat să avem o scădere importantă sau lucrurile să rămână la mijloc. Sunt mult prea multe cazuri față de ce ar fi trebuit să se întâmple. Asta demonstrează că nu întotdeauna știm ce avem de făcut cu măsurile de prevenție. Sper să se schimbe în săptămânile care urmează pentru că, din păcate, există și riscul să avem probleme mai mari decât acum.
Reporter: Faptul că numărul cazurilor crește nu justifică o revenire a restricțiilor? De la ce număr în sus ar considera autoritățile că este periculos?
A.M: Faptul că suntem îngrijorați nu trebuie să considerăm că e o situație gravă. Întotdeauna ne raportăm la numărul de teste și o să vedeți că variază destul de mult. De exemplu, în ultimele 24 de ore s-au făcut peste 11.000 de teste, în timp ce în weekend, duminică, au fost doar 3.000. Contează și numărul de teste când ne gândim la numărul de îmbolnăviri. E clar că vor fi mai multe cazuri noi dacă avem și teste mai multe. Ideea e că sunt acești dinți de fierăstrău, e această variație, care ține, pe de o parte de numărul de teste, dar ține și de faptul că măsurile de relaxare sunt de multe ori prost înțelese. Contează cum se întâmplă în dinamică. Dacă media următoarelor două săptămâni arată o creștere continuă, chiar dacă nu vom avea 500 de cazuri, dar vom avea peste 250 – 300 de cazuri în mod constant timp de două săptămâni, cu siguranță că vor fi și niște măsuri restrictive luate după caz. Mi se pare important și de luat în calcul că, în mod logic, așa cum s-a întâmplat și în Spania, Italia, dar și în alte țări din Europa care au avut probleme mai mari decât noi, curba descendentă este mult mai clară. Ar fi fost logic și pentru noi ca lucrurile să meargă mult mai bine. Mă refer la situația în care din 15 iulie sau 1 august să ne gândim la un număr de cazuri care să fie, dacă nu 0, într-un număr foarte mic. Situația asta e departe de ce avem acum.  
Rep: Mulți oameni nu poartă mască în mijloacele de transport în comun, în magazine. Au uitat oamenii că este stare de alertă și că încă este pandemie?
A.M: Cu siguranță nu au uitat. Doar că din varii considerente nu mai respectă aceste măsuri. Exact ce spuneam mai devreme. Nu e vorba numai de mască. E vorba de regulile de igienă, de faptul că nu respectă distanțarea socială, că au gesturi sociale între ei. De ce nu mai respectă? Pe de o parte poate că e de înțeles că și-au pierdut răbdarea, dar cred că nu au nici informațiile corecte să se gândească la ce risc se expun, mai ales că sunt foarte multe informații care vorbesc despre faptul că nu ar exista această criză, că nu ar exista virusul. Din păcate, este o mare problemă. Ne putem înșela amarnic. E posibil ca asta să ducă chiar la un nou val. O creștere constantă poate să ducă la un moment dat la un nou val, care e de o anumită intensitate. Dar poate să existe. Nu trebuie să vină neapărat toamna.
Rep: V-ați duce la serviciu cu transportul în comun?
A.M: Doar în situația în care nu aș avea încotro. Dacă serviciul ar fi la o distanță foarte mare și nu aș avea mașină proprie, atunci, probabil că nu aș avea o altă variantă. Ar fi ca ultimă soluție. Exact ca și răspunsul la întrebarea dacă m-aș duce în vacanță cu avionul. Răspunsul ar fi categoric nu. Dacă ar trebui să mă duc în interes de serviciu și aș obligat să o fac, probabil că aș face-o, dar cu respectarea măsurilor. Asta înseamnă mască, o anumită distanță, reguli de igienă.
Rep: Ce decizii v-au surprins apropo de noile măsuri de relaxare?
A.M: E de înțeles că a fost un calendar pentru măsurile de relaxare. Am observat că aceste măsuri de relaxare au venit oricum, fără să existe o condiționare cu numărul de cazuri. Chiar dacă au fost și momente în care aceste îmbolnăviri au crescut, totuși s-au deschis mall-urile. Lucrurile s-au făcut în continuare pe partea de relaxare, fără să existe această legătură directă între ceea ce se întâmplă direct cu numărul de cazuri și măsurile de relaxare. Așa știam în mod normal că ar trebui să se întâmple. Când scade numărul de îmbolnăviri, atunci vin următoarele măsuri de relaxare. Așa ar fi fost logic.
Rep: Dacă avem voie să mergem al slujbă la biserică, de ce nu avem voie să mergem la teatru?
A.M: Dacă vorbim de spații închise, începând de la mall-uri, e clar că le putem face și pe celelalte. Cu un risc, dar le putem face. Fie că e vorba de teatru, de cinematograf, de mall sau chiar de restaurante în interior, până la urmă, problema se pune în felul următor. Dacă luăm factorul economic și dacă ne bazăm pe faptul că lumea ar respecta măsurile, atunci lucrurile astea s-ar putea întâmpla. Gândiți-vă că într-un mall sunt foarte multe magazine reduse ca dimensiune, e un spațiu închis, oamenii stau mult în interior. Nu e cu nimic diferită o cabină de probă sau o situație în care oamenii ăia oricum vin în contact, cu o slujbă sau cu mersul la teatru, mai ales că la teatru sau la film ar putea fi organizate lucrurile în așa fel încât să fie o distanțare mai mult decât clară.
Rep: Spre deosebire de biserică sau de mall.
A.M: Exact asta vă spun. Lucrurile sunt cumva aleatorii și nu au o logică precisă. S-a spus că nu pot fi toate relaxate dintr-o dată, dar cum se aleg aceste măsuri de relaxare nu au o logică precisă. Adevărul ăsta este. Până la urmă, orice spațiu închis înseamnă un risc mai mare. Orice măsură de relaxare înseamnă un oarecare risc. Acest risc poate să fie mic dacă respectă măsurile de prevenție. Dacă nu le respect riscul există oricum.
Rep: Sunteți medic infecționist și sunteți și tată. Nu știu ce vârstă are copilul dumneavoastră, dar l-ați trimite la grădiniță, la afterschool, la școală din toamnă?
A.M: Băiatul meu are 11 ani. Din fericire vom discuta de la toamnă despre școală. E o discuție la fel ca întrebarea legată de folosirea mijloacelor de transport. Răspunsul este că aș face-o dacă nu aș avea încotro. Trebuie să ne gândim că în plan practic sunt părinți care sunt obligați să îi ducă pe cei mici din considerente obiective. Atunci trebuie clar respectate măsurile. Aceste măsuri nu sunt legate de cei mici în primul rând. Nu ne putem baza. Ei nu pot să respecte, mai ales dacă sunt mici. Aici ține de organizare și de cât de corect respectă angajații de la aceste unități. Într-adevăr e de discutat. Sunt spații închise. Orice scăpare poate să însemne un risc de îmbolnăvire, chiar dacă în teorie lucrurile arată bine. Sunt niște măsuri care din punct de vedere organizatoric se respectă, în practică este mai greu însă.
Rep: În ultima perioadă am descoperit că oamenii sunt foarte inventivi în privința motivelor pentru care nu poartă mască în spații închise, în birou, de exemplu. Nu pot să respire, le este greu, au astm. Ce le-ați recomanda celor care vor să revină la birou, dar fără să poarte mască? Pe când ar putea să facă asta în mod sigur?
A.M: Cumva lucrurile trebuie gândite la mijloc. Sunt și situații concrete, sunt, într-adevăr, persoane care nu pot să respire bine. Oricum, pentru cei care merg și stau la locul de muncă 8 – 9 ore, cu siguranță le recomand să facă pauze și să scoată masca în momentul în care au și o distanțare, să aerisească foarte bine camera. Nu este corect să porți o mască pentru 8 – 9 ore în niciun caz.
Rep: Cam ce spațiu ar trebui să fie pentru fiecare persoană într-un birou, câți metri pătrați?
A.M: Ideal ar fi să pot să am o distanțare corectă, cam de 3 metri în mod ideal. În această situație nici nu aș avea nevoie de mască. Să nu ne gândim la birou. Să ne gândim la o fabrică. Într-o fabrică muncitorii ar trebui să aibă distanțare corectă. Există efort fizic. Chiar nu e corect din punct de vedere medical ca ei să poarte mască și să aibă o anumită activitate. Exact cum la sala de fitness în momentul în care mergem, trebuie să stăm în așa fel la aparatele de fitness încât să avem o distanță și să nu fie nevoie de mască, la fel aș face și la locul de muncă dacă e posibil. Spun trei metri pentru că în spațiul interior trebuie să am o distanță mai mare. E mult mai sigur.
Rep: Trei metri în stânga, dreapta, față, spate?
A.M: Exact. Tot foarte adevărat, ca o completare, este că dacă cineva trece pentru câteva secunde pe lângă mine, riscul de transmitere este mic. Eu vorbesc de situația în care stau într-un contact prelungit cu cineva și dacă e la un metru am un risc de transmitere dacă e spațiu închis. Dacă pot să am trei metri nu am nevoie de mască. Dacă lucrul acesta nu se poate întâmpla și de multe ori nu se poate întâmpla, am nevoie de mască. Probabil că atunci când fac pauzele respective ar trebui să fac în așa fel ca măcar atunci să am trei metri. Și, eventual, în momentul acela să fie și aerisită camera. Cât se poate de des, cu atât este mai bine.