Avocatul Poporului la RFI: Legea impozitării pensiilor speciale, făcută ca să pice

Premierul cere parlamentarilor PNL să verifice dacă o pot demite pe Renate Weber. Ludovic Orban se arată nemulțumit de Avocatul Poporului, care, susține el, ar apăra anumite interese.

Renate Weber se comportă ca avocatul celor care au încălcat legea și au pus în pericol sănătatea celorlalți. Renate Weber s-a arătat a fi prietenul PSD, avocatul PSD și acum se arată a fi avocatul celor cu pensii speciale mari.”, a afirmat, printre altele, Orban, după ce Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională legea de impozitare a pensiilor speciale. 

La RFI Renate Weber explică însă demersul și îl justifică prin faptul că ar fi vorba de o discriminare și o dublă taxare. Avocatul Poporului susține că legi de felul celei care impozitează pensiile de serviciu sunt făcute special ca apoi să pice la CCR: 

R.W.: Este vorba, pe de-o parte, de discriminare și, pe de altă parte, de nerespectarea principiului justei așezări a sarcinii fiscale. În legea adoptată, se vorbește de taxe, de taxarea pensiilor care sunt peste niște cuantumuri. Dar, în realitate, nu vorbim de taxă. Pentru că taxa este o sumă de bani pe care o persoană o dă și obține un contraserviciu. Avem în sensul acesta și jurisprudența Curții Constituționale și doctrina de specialitate spune același lucru. Și noi, de fapt, deși le-au spus taxe, ne aflăm în fața unei impozitări. Acum, dacă vă uitați la cum este făcută legea, veți constata că suntem în fața chiar a unei duble impozitări, pentru că în România, toate pensiile mai mari de 2000 de lei se impozitează cu 10%. Taxa aceasta este, de fapt, peste impozitul acela de 10%. Ori, din perspectiva aceasta, haideți să ne uităm, au fost extrase niște categorii de pensionari și numai lor li se aplică această taxare suplimentară. 

Rep.: E corect atunci să afirm că poate legea a fost făcută tocmai ca să pice? Ce spuneți Dumneavoastră, bănuiesc că știu și cei care au legiferat. 

R.W.: Eu nu pot decât să vă confirm că bănuiala dumneavoastră o am și eu. Au votat chiar cu ochii spre Avocatul Poporului și spre Curtea Constituțională, ceea ce este profund nedrept. Pentru că fiecare ar trebui să-și asume răspunderea pentru ceea ce face, inclusiv Parlamentul, pentru modul în care legiferează. De data asta, și eu cred că au făcut-o la fel. 

Rep.: Atunci când s-au dat, acolo nu cumva s-a făcut o discriminare, la nivel de discuție umană, dacă vreți? 

R.W.: Acum, pot să vă spun că politic legislativă, într-un stat, nu o fac eu, nu o face Avocatul Poporului. Sigur că ar trebui să ne uităm în urmă la ce s-a întâmplat când au fost stabilite aceste pensii de serviciu. Trebuie să ne uităm un pic și la contextul în care au fost date aceste pensii de serviciu. Ce din ele să compenseze? Un om când își începe o carieră, probabil că are în vedere și felul în care evoluează în acea carieră, dar și ce îl așteaptă la finalul activității. După aceea, se retrage sau, în armată, intră în rezervă. Categoria aceasta de pensii de serviciu era o categoria care probabil că era arhicunoscută de toată lumea și era o așteptare și cred că a fost îndreptățită, că așa îmi imaginez că a trecut legea prin care s-au stabilit pensiile de serviciu. Poate că, și aici și eu mi-am pus semne de întrebare de-a lungul timpului, poate că felul în care s-au calculat aceste pensii nu a fost cel mai potrivit.(...)  Avocatul Poporului și adjuncții săi nu au pensii de serviciu sau speciale sau cum vreți să le spuneți. 

Rep.: Dar, dacă nu putem vorbi de impozitare, nu putem vorbi de anulare, acestea fiind lucruri care aduc un capital electoral, dar efectele lor nu se pot produce pentru că avem CCR, Avocatul Poporului și legi care trebuie respectate și trebuie ținut cont de Constituție. Atunci care ar putea fi o soluție, că pare că e ceva de nedesfăcut acolo cu pensiile de serviciu? 

R.W.: Dacă eu mi-aș permite acum să dau o soluție, nu doar că mi-aș depăși mandatul, dar aș putea fi lesne acuzată că vreau să intru în jocuri politice, să mă amestec în actul de guvernare și atunci aș prefera să nu vin eu cu astfel de idei. 

Rep.: Fără să o nominalizați, tehnic, această soluție există? Puteți să-mi răspundeți, vă rog, și cu da sau nu, e de ajuns. 

R.W.: Da, eu cred că există, dacă se dorește să se identifice o soluție, sigur că da. 

Rep.: M-aș duce spre background-ul Dvs. de eurodeputat. Cum vedeți felul în care se legiferează în România referitor la acel proiect cu studiile de gen sau cu drepturile persoanelor de aceeași orientare sexuală, în contrapondere cu ce se întâmplă în vestul Europei? 

R.W.: La noi, din păcate, din ce observ eu, este un regres. Aici suntem și când a fost vorba de educația sexuală, ca materie în școală. Din momentul în care, după vreo 14 ani, renunți la acea temă, materie, și mergi pe educație sanitară, acest lucru este un regres într-o țară care ar fi avut mare nevoie ca oamenii să înțeleagă nu numai noțiunile de igienă, și acelea sunt foarte importante, dar și ce comportament trebuie să aibă copiii, băieții și fetele, în relațiile dintre ei. Asta cu studiile de gen, cel puțin, nu mi-a venit să cred. Pe lângă faptul că e o nerespectare vădită a autonomiei universitare, mai sunt și alte aspecte acolo. 

Rep.: De ce este un regres, de ce se manifestă tocmai în România aceste atitudini conservatoare? 

R.W.: Nu știu să vă spun de ce există această tendință conservatoare pe care o văd și pe care o vedem cu cu toții cam la toate partidele. La noi, însă, cred că ceea ce lipsește fundamental este tocmai dezbaterea. Sunt monologuri țipate care înlocuiesc dialogul și, categoric, înlocuiesc dezbaterea. 

Rep.: Vedeți însă și o ofensivă dinspre Rusia în acest spațiu?

R.W.: Mi se pare că este o explicație mult prea facilă. E o nouă formă a războiului pe care-l trăim astăzi. Nu este doar în România, e în toate celelalte țări. Întrebarea este de ce alte țări au mai mulți anticorpi, când este vorba de astfel de încercări de manipulare, de ce în România suntem mai expuși la astfel de influențe? Dar eu nu aș vrea să dau vina numai pe influențe vin din afară. 

Rep.: La Avocatul Poporului există vreo formă de lobby sau de presiune? De când ați preluat mandatul ați simțit, fie ea și sugerată? 

R.W.: Dacă cineva totuși mai știe câte ceva despre background-ul meu, nimeni n-ar îndrăzni să facă într-un mod direct așa ceva. Pe de altă parte, evident că este un fel de presiune ceea ce se petrece și ce se spune în spațiul public. Mie îmi place să cred că ceea ce am făcut până acum - și îndată se împlinește un an de când sunt aici - probabil că a deranjat pe absolut toată lumea, dar am făcut ceea ce am crezut că este firesc să fac. Am făcut echipă cu toată conducerea de la această instituție. De fiecare dată, ne-am consultat și deciziile au fost luate împreună. E neplăcut să vezi că guvernul dă un comunicat prin care cere să nu mai faci ceva. Asta cred că nu s-a mai întâmplat în România, pentru că, dacă ne uităm în Constituție, acolo se spune foarte clar instituția aceasta este independentă și nu i se poate impune niciun mandat. Uite că, de data asta, am fost în situația în care cineva a cerut instituției să oprească ceva ce are în desfășurare. 

Rep.: Aș putea fi de acord cu Dumneavoastră, dacă n-aș ști tot istoricul de la Avocatul Poporului și ce oameni au fost și înainte acolo. 

R.W.: Iertați-mă, dar nu așa se lucrează într-un stat de drept și într-o democrație funcțională. În momentul în care vine premierul și spune: Avocatul Poporului s-a transformat în dușmanul poporului. Care este mesajul aici? În România - nu mai știu câți mai suntem în țară sau în general, în jur de 20 de milioane - 20 de milioane se consideră fiecare popor. Pentru că fiecare are interesele sale, consideră că drepturile sale sunt prioritare. Dacă ați vedea deciziile pe care le primim aici, v-ați da seama că ce spun acum nu este exagerat. 

Rep.: Numai că avem și Colectiv, și Caracal, cazul de la Țăndărei și o sumedenie de altele, ultimul pe listă fiind cel de la Mehedinți. 

R.W.: Și unde, cel puțin, de când am venit eu, iertați-mă, pe cazul Caracal, chiar am încercat să facem cât am putut de mult la data aceea, dar noi nu ne putem substitui Parchetului, în ceea ce privește respectarea drepturilor copiilor, prezervarea siguranței lor, în ceea ce privește mersul la școală ș.a.m.d. Acțiunile noastre au deranjat foarte mulți președinți de consilii județene, pentru că am încercat să le facem la nivel național.  

Rep.: Doamna Weber, afirmația „aceste inițiative ale noastre i-au deranjat pe foarte mulți președinți de consilii județene” ce semnal poate transmite? Cum adică, intervenția înspre apărarea drepturilor copiilor în România îi deranjează pe președinții de consiliu județean, nu înțeleg această afirmație? 

R.W.: Avem documente în sensul acesta, noi ne-am adresat tuturor președinților de consilii județene pentru a-i întreba cum anume văd ei reglementarea problemei transportului local. Avem oricum o problemă, este vorba de faptul că sunt rute care sunt lăsate complet neasigurate, copiii care merg pe acele rute nu sunt în siguranță, și am adresat întrebări. Avem răspunsuri de la unii dintre ei care pur și simplu au zis: dar de ce ne privește pe noi chestia asta, de ce ne amestecăm noi în ceea ce vor ei să facă local? 

Rep.: După aproape un an de mandat, funcția aceasta și mandatul acesta pe care îl aveți, vă vor umaniza sau pot dezumaniza un om? 

R.W.: Nu cred că o persoană se schimbă fundamental pentru că îndeplinește o funcție la un moment dat.