Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: De ce nu mai cred bulgarii în democrație?

steag_bulgaria.png

Image source: 
pixabay.com

65% dintre bulgari preferă regimul autoritar în locul democrației liberale, arată un raport al institutului GLOBSEC de la Bratislava. Bulgarii și slovacii sunt cei mai înclinați să creadă în teoriile conspirației * OSCE spune că alegerile din Polonia au fost organizate corect, dar că președintele în funcție a avut discursuri presărate cu mesaje homofobe, xenofobe și chiar antisemite * În Slovenia, toți pensionarii au dreptul la călătorii interurbane gratuite * În Lituania – Universitatea de Medicină va trimite diplomele de absolvire prin poștă, de frica COVID, spre furia absolvenților* Fermierii croați primesc ajutor de 470 de milioane de Euro pentru a acoperi pierderile cauzate de pandemie.

Bulgarii sunt gata să renunțe la libertatea de exprimare sau de mișcare în schimbul unei mai mari stabilități financiare și a securității sociale, precum și pentru a apăra valorile tradiționale din țară. Doar 35% dintre aceștia mai cred și sprijină democrația liberală. Iată rezultatele unui studiu recent realizat în 10 țări din Europa Centrală și de Est de către Institutul de Cercetare GLOBSEC, cu sediul la Bratislava. Institutul este specializat în securitate cibernetică, apărare, democrație și dezvoltare durabilă, iar concluziile lui sunt citate de ziarul bulgar Dvenik.

„Această atitudine este explicată, pe de o parte, din punct de vedere cultural și istoric, prin moștenirea vechiului regim totalitar, și pe de alta de dovezi empirice: democrația și valorile acesteia, inclusiv principiile statului de drept și distribuirea echitabilă a bunurilor în societate, nu s-au dovedit eficace pentru bulgari. Bulgaria are cele mai mici venituri în comparație cu cele 16 țări din Europa de Est care s-au alăturat UE, potrivit Eurostat,” scrie raportul GLOBSEC.

„Persoanele care cred în teoriile conspirației și în informațiile false („fake news”) sunt predispuse să favorizeze regimul autoritar și să renunțe la libertățile lor fundamentale pentru a beneficia de o protecție socială și financiară mai mare”.  Din țările analizate în raport, bulgarii și slovacii sunt cei mai înclinați să creadă în astfel de teorii și dezinformări.

„Nemulțumirea față de sistemul politic este adesea însoțită de sentimentul de neputință și de observarea unui favoritism permanent față de cei bogați și apropiați elitei politice și economice,” a concluzionat Kalina Klingova, cercetătoare la Institut GLOBSEC, potrivit www.dnevnik.bg.

Pensionarii sloveni au gratuitate la transporturile interurbane

De luna aceasta, pensionarii sloveni beneficiză de transport interurban gratuit, atât pe rute feroviare cât și rutiere, scrie site-ul radioteleviziunii slovace www.rtvslo.si.  Există aproximativ 600.000 de beneficiari ai acestor prevederi, iar până acum au fost aprobate 3.500 de cereri.

Astfel, pot circula gratuit persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, care nu lucrează sau nu au o activitate independentă înregistrată și nu sunt administratorii unei companii. Deținătorii de carduri pentru persoane cu dizabilități și veteranii au, de asemenea, dreptul la transport gratuit.

Pentru a reduce riscul de infecție prin COVID-19, beneficiarii sunt invitați să își trimită cererile pentru legitimațiile de călătorie gratuite prin poștă sau prin e-mail.

 

OSCE: Alegerile poloneze marcate de discursul iliberal al președintelui în funcție

Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa, care a monitorizat recentele alegeri prezidențiale din Polonia, spune că scrutinul a fost organizat în mod profesionist, dar că „mass-media publică a devenit instrumentul președintelui în funcție în timpul acestei campanii electorale, iar o parte din conținutul discursului său a fost xenofob, homofob și antisemit”, scrie site-ul programului de știri TV, wiadomosci.onet.pl.

Observatorii raportează „atmosfera de confruntare” și „retorica negativă” a principalilor candidați. Organizația constată că timpul de emisie a fost acordat în mod egal tuturor candidaților, dar, în același timp, că mass-media publică „nu a oferit o dezbatere rezonabilă pentru ajuta cetățenii să aleagă” și că a devenit o tribună a președintelui Andrezj Duda.

 

Absolvenții de medicină lituanieni își primesc diplomele prin poștă

Universitatea Științelor Sănătății din Lituania a decis să nu facă o ceremonie de acordare a diplomelor de absolvire anul acesta, spre nemulțumirea studenților săi, anunță TV3 Lituania.

„Situația de urgență globală datorată pandemiei Covid-19 schimbă tradițiile Universității din Științele Sănătății din Lituania. Cea mai așteptată sărbătoare a noastră, ceremonia de decernare a diplomelor, va fi diferită anul acesta. După o lungă discuție, ținând cont de opiniile exprimate, diplomele, felicitările și urările noastre vă ajunge la fiecare absolvent individual,” spune rectorului Universității, care precizează că nu el va înmâna diplomele, ci poștașul.

„Vă mulțumim pentru că ați stricat momentul pe care îl așteptăm de 4 ani! Puteați măcar să faceți un mic efort să veniți cu o soluție!” replică un absolvent. Alții se întreabă dacă vor trebui să platescă și costul livrării.

 

Ajutor financiar pentru fermierii croați de de 360 ​​de milioane de kuna (470 mil Euro)

Această măsură de ajutor financiar excepțională și temporară, cofinanțată din fonduri FEADR, este destinată fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii implicate în prelucrarea, comercializarea și dezvoltarea produselor agricole, care au fost cele mai afectate de pandemie, scrie siteul www.vecernji.hr.

Sumele maxime care pot fi plătite sunt de 52.000 de kuna (7.400 Euro, n.r) pentru producătorii agricoli individuali și 375.000 de kuna (49.500 Euro) pentru întreprinderile mici sau mijlocii.

În majoritatea statelor membre, pandemia a perturbat lanțurile de aprovizionare cu produse agricole, precum și posibilitatea liberei circulații a persoanelor, ceea ce a dus la reducerea sau chiar pierderea veniturilor, în special în zonele rurale. Având în vedere evoluția pandemiei în Croația, precum și posibilitatea unui al doilea val, Ministerul Agriculturii de la Zagreb se pregătește pentru o intervenție rapidă în caz de noi măsuri epidemiologice sau de noi restricții care ar afecta  producția și comercializarea produselor agricole, mai scrie publicația croată.

 

Proiect din 1930 revitalizat în Slovacia

Autoritățile slovace reiau un proiect vechi din 1930: construcția unei platforme pe unul dintre cei mai înalți munți din țară, masivul Veľký Manín, din nord vestul Slovaciei.

Revista Krásy Slovenska de astăzi, citează un articol al aceleiași publicații, dar din 1931, din care aflăm „că piatra de temelie a turnului terasei Veľký Manín a fost pusă solemn la 26.10.1930.” 

Autoritățile au vrut să termine construcția până în primăvara lui 1931, dar aceasta nu a mai fost încheiată niciodată.

Articolul din perioada interbelică nu dă motivele pentru care autoritățile au abandonat proiectul, dar scrie că în acel an, vremea a fost proastă. În orice caz, slovacii speră că de data aceasta platformă să fie construită pe muntele Veľký Manín care este atât de înalt, încât poți vedea de pe el platoul Trnava, din partea cealaltă a țării, mai scrie publicația slovacă citând istoricul secolului al XVIII-lea, Matej Bel.

 

Toate articolele din seria Europa Plus propusă de RFI România sunt disponibile aici