Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Academia Premiilor Oscar, o instituție ”prea albă” și ”prea masculină”?

oscar.png

Statuetele acordate la ceremonia din februarie 2019
Sursa imaginii: 
AFP via France24

Dintre cei 819 noi membri invitați anul acesta să facă parte din Academia Premiilor Oscar, mai mult de o treime provin dintr-o minoritate etnică, iar 45% sunt femei. O diversificare impusă de mișcările sociale din SUA, într-o instituție formată în prezent în proporție de 67% din bărbați și de 81% din albi.

De mai bine de un deceniu, criticile revin în fiecare an și de fiecare dată sunt mai dure: o academie ”prea albă, prea masculină”, atât ca structură cât și ca palmares. Dar anul acesta, în timp ce manifestările împotriva rasismului se multiplică în SUA prin mișcarea  #BlackLivesMatter, iar femeile luptă pentru libertatea de exprimare, Academia a constatat că trebuie să-și schimbe urgent imaginea.

Printre cei 819 noi membri invitați să se alăture Academiei în acest an, 45% sunt femei iar 36% provin din minorități etnice „subreprezentate în această organizație”. Dintre „noii veniți”, 25 sunt francezi, precum cineastul Ladj Ly („Les misérables”) și actrița Adèle Haenel, reprezentanta mișcării #MeToo în Franța, cea care l-a acuzat pe regizorul Christophe Ruggia de „hărțuiri sexuale repetate”. Tot ea a formulat acuze la sfârșitul ceremoniei premiilor César, după ce lui Roman Polanski i s-a acordat premiul pentru cel mai bun film. Cineastul a fost acuzat de viol și de hărțuire sexuală.

Așadar o femeie și un bărbat de culoare, două persoane de origine străină, simboluri ale principiului diversității și egalității, principiu pe care Academia premiilor Oscar dorește să-l adopte.

Un progres lent

Tendința nu este nouă. În 2016, Academia, până atunci mai degrabă discretă în ceea ce-i privește pe membrii săi, s-a confruntat cu critici și a dezvăluit că 6 000 dintre membri săi (aproape 10 000 astăzi) erau albi în proporție de 93%, iar 67% erau bărbați. Din acest motiv, Academia a promis că până în 2020 numărul de femei membre și numărul de membri proveniți din minorități etnice vor crește.

Până acum în număr de 300 pe an, noii membri sunt acum 800, de 68 naționalități diferite.

În 2020, „Academia și-a atins cele două obiective” pe care și le-a propus în 2016, conform unui comunicat de presă. Iar dacă toți noii aleși acceptă să se alăture Academiei, proporția de femei din cadrul Academiei va depăși pragul de 33% (în 2015 l-a depășit doar pe cel de 25%) și pe cel al minorităților cu 19% (față de 2015 când era de 7%).

Pentru a-și îndeplini promisiunea, Academia și-a diversificat anul acesta consiliul de conducere. Deși filmului „Selma” nu i s-a acordat foarte mult credit în 2015, regizoarea afro-americană Ava DuVernay a fost numită în iunie membru al consiliului regizorilor, iar Whoopi Goldberg, starul din „Sister Act”, a devenit reprezentanta actorilor din consiliu. Cu 26 femei și 12 persoane de culoare dintr-un total de 54 persoane (față de 25 și 11 până acum), comitetul nu a fost niciodată atât de diversificat.

Ava DuVernay, militantă a cărei filmografie denunță ”rasismul latent” al societății și al instituțiilor americane față de comunitatea persoanelor de culoare, a apreciat această evoluție în mentalitatea Academiei premiilor Oscar.

 

Palmaresul va avea de câștigat?

Având în vedere că numai membrii Academiei pot să-i desemneze pe câștigători, această evoluție este o garanție spre o deschidere a palmaresului? Unii consideră deja că recrutarea mai deschisă din ultimii ani i-a permis filmului „Parasite” din 2020, film sud-coreean și primul lung metraj în limbă străină care a câștigat Oscarul pentru cel mai bun film, să-și facă loc în lista de filme.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor, Academia nu a scăpat de vechii demoni, așa cum ilustrează revenirea în forță a hashtagului #OscarSoWhite (Oscaruri albe) din 2015, când Academia nu a numit niciun actor de culoare. Așa cum duetul comic format din Chris Rock și Steve Martin a remarcat în timpul decernării premiilor în februarie anul trecut, o singură persoană afro-americană făcea parte din lista de nominalizați în acel an. „În 1929 niciun nominalizat afro-american. În 2020, doar o singură nominalizată, Cynthia Erivo, pentru rolul său din filmul Harriet. Ce progres incredibil”, a spus în glumă Steve Martin.

Matthew A. Cherry care a câștigat Oscarul pentru cel mai bun scurt metraj animat, cu filmul „Hair Love”, a declarat ironic că ”toate” persoanele de culoare nominalizate au trebuit să facă o poză împreună. Mai exact 5 persoane.

Subreprezentarea femeilor în cele mai prestigioase categorii de premii a fost constantă începând din 1929, iar cea de-a 92 a ediție nu s-a abătut de la regulă. Absența regizoarelor din lista nominalizaților la Oscar a fost denunțată de hashtagul #OscarSoMale (Oscarurile masculine) de pe rețelele sociale. Pe covorul roșu, Natalie Portman a purtat o pelerină pe care erau brodate numele regizoarelor ignorate de ceremonia premiilor Oscar.

 

 

 

„Evoluția Oscarurilor nu este un angajament ci o obligație!”

În contextul social actual, vizibilitatea acordată pe rețelele sociale inegalităților dintre staruri pune Academia Oscar sub presiune. Pentru criticul de cinema Alex Masson, evoluția în cadrul Academiei este mai mult decât un angajament, este „o obligație”. „Dacă Academia ar putea să se lipsească de această obligație, ar face-o. Este vorba despre un sistem patriarhal și, ca în toate sistemele dominatorilor, le este frică să nu-și piardă puterea”, explică el pentru France 24. „Dar între mișcările „Black Lives Matter” și cultura woke (conștientizarea nedreptăților care li se fac minorităților) un angajament luat de femei, Academia nu are de ales, trebuie să-și refacă imaginea”.

Conform criticului, motivele sunt mai degrabă politice decât economice. „Hollywood se teme de boicot. Chiar dacă „Black Lives Matter” îndeamnă boicotul în săli pe motivul absenței minorităților în filme, acest lucru îi va face rău industriei în ceea ce privește imaginea și în termeni financiari. Ori nu a trebui să uităm că motorul Hollywoodului sunt banii!”.

Putem așadar spera ca anul 2021 să fie unul mai... armonios? „Totul depinde de cum vor merge lucrurile anul acesta”, răspunde Alex Masson. „Autorizarea în selecția filmelor va permite punerea în evidență a unor filme precum ultimul Spike Less sau biografia Arethei Franklin (producții Netflix)”, dezvăluie Alex Masson, care estimează că aceste producții vor avea succesul scontat.

Printre filmele americane de succes din acest an, criticul amintește de „Blank Panther”, realizat de Ryan Coogler, un adevărat fenomen în SUA și „Wonder Woman” realizat de Patty Jenkis, „cel mai mare film realizat de o femeie care aduce pe ecran o eroină, un film urmărit de o grămadă de fetițe...”. „Cinemaul este un bun cultural și industrial. Așadar dacă regula aduce banii, totul e în regulă”, concluzionează Alex Masson.

 

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24