Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bolnav de COVID-19, caut donator de plasmă

covid-19-4982914_1920.jpg

Image source: 
pixabay.com

Medicii români fac apel la persoanele vindecate de COVID-19 să doneze plasmă. "Să se gândească la momentele grele prin care au trecut. Să fie deschiși în a-i ajuta și pe cei care acum trec prin boală. Ar fi de mare ajutor. Sentimentul că ai salvat un om este grozav. E o șansă să experimentezi această trăire. Contează mai mult decât orice altceva", le transmite dr. Alexandra Bornea, de la Centrul de Transfuzie Sanguină Arad.

 

Până în prezent, aproximativ 26.000 de români au fost declarați vindecați și externați, însă donarea de plasmă convalescentă- plasmă cu anticorpi care luptă împotriva infecției - bate pasul pe loc. Mulți dintre foștii bolnavi temporizează momentul prezentării la donare, chiar dacă sunt încurajați la externare să meargă să doneze plasmă sau sunt contactați ulterior de medicii de la centrele de transfuzie sanguină. Pe de altă parte, avem de-a face cu o legislație care birocratizează și mai mult relația cu donatorul de plasmă, după cum reclamă Florin Hozoc, managerul unei firme care a donat 18 echipamente de plasmafereză centrelor de transfuzie sanguină din România. Potrivit acestuia, "Mai puțin de 1% dintre românii vindecați au donat plasmă, în timp ce alte țări depășesc 10-20%, acolo unde autoritățile chiar se implică. Recordul e deținut de Marea Britanie, unde 30% dintre cei infectați s-au oferit să doneze plasmă convalescentă - peste 100.000 de britanici s-au înscris în registrul donatorilor de plasmă convalescentă". În condițiile în care nu există foarte multe rezerve terapeutice și alternative pentru infecția cu noul coronavirus, tratamentul cu plasmă este un ajutor care trebuie luat în seamă, spun medicii.

Centrul de Transfuzie Sanguină Arad a început colectarea de plasmă încă de la debutul pandemiei. "Din disperare, pentru că nu aveam medicamente pentru a trata bolnavii de COVID-19", spune RFI, Dr. Laura Păcurariu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Arad. Potrivit acesteia, în perioada 5 mai - 23 iulie 2020, au fost recoltate 119 pungi de plasmă, de la 49 de donatori, foști pacienți COVID-19.

"La Arad, am dat doar două pungi. Nu au fost cazuri grave. Acum începe iarăși. Avem o recrudescență a cazurilor. Dar, în țară am dat la foarte multe centre. Am dat la Maramureș, Oradea, Constanța, București, Timișoara, Cluj, Oradea, Oradea și acum iarăși București. Pacientul trebuie să îndeplinească anumiți parametri. Nu se dă la oricine. Trebuie să fie într-o stare de o gravitate anume, cu o presiune parțială a oxigenului. Cei de la ATI pot să spună. Și noi suntem curioși. Din câte am înțeles multă lume spune că s-a simțit foarte bine. Noi știm numai din ce primim feedback și dacă îl primim. Noi nu putem să ne pronunțăm pe clinic dacă e bine sau nu.

Primii care au donat au fost cadre medicale care au fost infectate. După aceea, dr. Alexandra Bornea s-a ocupat strict de recoltarea de plasmă Covid. Am solicitat și am primit toate listele pacienților vindecați de la toate spitalele din Arad. Am centralizat listele. Prima dată, au fost contactați și sensibilizați printr-un mesaj prin care le spuneam că venim să recoltăm. Stabilim întâlniri cu cei care sună, sunt retestați și apoi verificați, și după aceea se stabilește donarea. Nu este așa simplu. Mai întâi trebuie să ne asigurăm că sunt cu totul vindecați clinic, că nu mai există vreo problemă, că analizele sunt bune.

Recoltarea s-a făcut, la început, prin donare standard, apoi prin plasmafereză. Plasmafereza durează cam 45 de minute. Prin plasmafereză se poate dona la două săptămâni. Din mai și până acum, sunt trei sau patru persoane care au donat deja de trei ori. Au prins intervalul de două săptămâni (...) Noi ne implicăm. Încă de la începutul pandemiei, am citit tot felul de articole legate de recoltarea de plasmă. Am presat foarte mult să se înceapă cât mai repede. Eram disperată. Vedeam că tratamente nu prea erau. Cel puțin la început în Arad nu aveam medicamente. Atunci am presat. Cum s-a dat ordinul de urgență, cum am început. Ne pare rău că la Arad nu am dat prea multă plasmă, dar am ajutat jumătate de țară. De la Constanța, au trimis elicopterul pentru trei pungi. Din păcate, acum merge un pic mai greu. Cei care au vrut să vină au venit. Vom relua contactarea prin sms-uri, vom mai insista. Foarte multă lume temporizează. Spun că da, dar vor vedea, că vor suna ei. A fost o relaxare la Arad când nu am mai avut cazuri. O lună și ceva nu am mai avut cazuri și s-a simțit și în scăderea recoltărilor la noi. Acum avem iarăși o sută de pacienți. Eu chiar mă gândesc să reiau mesajele, cu un mesaj actualizat. Poate am noroc. Dar cel mai bine ne-ar ajuta anunțurile la nivel național. Noi trimitem sms-uri, dar nu putem fi foarte incisive. Dacă omul nu vrea, noi de dăm seama. Ne spun că ne sună ei sau că se mai gândesc. Anunțurile la nivel național au un impact mult mai bun. Vă spunem din experiență." 

La Centrul de Transfuzie Sanguină Arad, dr. Alexandra Bornea este medicul care ține legătura cu pacienții vindecați de COVID-19 și cea care încearcă să îi convingă să doneze plasmă. "Vedem cum au ieșit analizele, apoi e validarea de la București. De aceea au și revenit unii dintre pacienți. Pentru că au avut încredere și au înțeles. Și s-au simțit în siguranță la noi și au revenit. I-am luat cam la trei săptămâni. În două luni ei au donat de trei ori. S-au simțit foarte bine și titrul a fost bun. Acolo unde am avut validare pe un titru bun, acolo am insistat. Am știut că mergem la sigur cu recoltarea. Titru bun înseamnă că prezintă un număr suficient de anticorpi, de 1 : 160. Dar, au fost pacienți care au avut titru negativ, care au ieșit negativi la dozarea de anticorpi. Negativ înseamnă foarte mic, nu înseamnă că nu au avut deloc. Ei nu ajută bolnavul."

ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:

Plasma este parte lichidă a sângelui care transportă prin organism proteine, nutrienți, enzime sau apă, prin corp. Separată de sânge, ea are o culoare gălbuie.

Asemenea donării de sânge, donarea de plasmă este un act voluntar și neremunerat. Potrivit legii în vigoare, potențialii donatori vor fi selectați în baza unui protocol încheiat de centrele de transfuzie sanguină cu spitalele care tratează pacienți COVID-19.  Ulterior, reprezentanții centrelor de transfuzie sanguină vor contacta potențialii donatori și îi vor programa pentru consult, analize și donare. De asemenea, pacienții vindecați sunt încurajați să ia legătura cu centrele de transfuzie sanguină, pentru a se programa pentru donare.

Plasma se va administra doar pacienților critici infectați confirmați cu COVID-19 (prin metoda RT-PCR), cu vârsta de cel puțin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasmă convalescentă COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care se încadrează în următoarele criterii:

  • se află într-o secție de ATI, avizată de Comisia de ATI, dintr-un spital desemnat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare;
  • b) prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe/a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat;
  • c) sunt ventilați mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice (dispnee severă, frecvență respiratorie ≥ 30/min, saturație în oxigen ≤ 93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 > 55 mmHg la pacienții fără BPCO).

Plasma poate fi, de asemenea, utilizată pentru fabricarea de medicamente precum imunoglobulinele sau factorii de coagulare. Fabricarea acestor produse este supusă legislației farmaceutice, iar donarea, recoltarea și testarea plasmei sanguine sunt reglementate prin legislația privind sângele.

"Utilizarea plasmei în tratamentul pacienților cu forme severe ale infecției cu cornavirus se realizează după modelul plasmei utilizate și pentru alte afecțiuni infecțioase", explică la RFI, Dr. Andreea Moldovan, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov:

"O dată ce un pacient trece printr-o infecție, în principiu, el sintetizează anticorpi împotriva agentului infecțios, în cazul de față împotriva virusului corona. Atunci când acești anticorpi apar, ei sunt de tip IgG și IgM. Au o concentrare mai mare în perioada de început a convalescenței pacienților, astfel încât prin prelevarea sângelui și separarea plamei se ajunge la o plasmă concentrată inclusiv cu aceste tipuri de imunoglobuline, de anticorpi, de soldați care luptă împotriva virusului. Administrarea plasmei hiperimune pe IgG/IgM pacienților care prezintă forme severe de boală aduce un aport de anticorpi, de soldați meniți să ajute în lupta împotriva agentului infecțios. Cam acesta este raționamentul administrării plasmei. Tratamentul nu are o vechime foarte lungă. Încă nu avem atât de multe date care să susțină indubitabil efectul favorabil al administrării plasmei. Dar, în condițiile în care nu avem foarte multe rezerve terapeutice și alternative este considerabil orice ajutor pe care poate să îl aducă metodele de tratament diferite care se încearcă în prezent, plasma fiind una dintre ele".

În ce fază a bolii COVID- 19 ar trebui administrată plasma?  “Practic, este un echilibru între a face ce se poate și ce trebuie. Disponibilitatea plasmei nu este foarte mare, astfel încât rezervele de plasmă sunt limitate, iar administrarea acesteia trebuie să se facă extrem de judicios. În favoarea administrării precoce a plasmei la pacienți care nu prezintă o degradare semnificativă a stării generale logica este tocmai prevenirea apariției acestei degradări, astfel încât pacientul să fie ajutat din punct de vedere al luptei împotriva infecției cu Covid. Atunci când pacienții prezintă o stare gravă se aruncă în luptă întreg aresenalul, astfel încât și administrarea de plasmă să fie una dintre alternative. După părerea mea, ar fi mai logic dacă am putea administra mai precoce, în formele care au gravitate medie. Atunci, cu siguranță, impactul ar fi altul. Însă, repet, disponibilitatea nu e atât de bună cum ne-am dori-o noi și fiind un preparat biologic poate ca administrarea lui să inducă și apariția unor efecte secundare. Momentul administrării trebuie să fie ales extrem de judicios. Studiile pe care le avem până în prezent nu sunt atât de clare încât să spună exact momentul și pașii de urmat”

ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:

Cum poți ajunge donator de plasmă? Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de COVID-19 ( Emitent: Ministerul Sănătății Publicat în Monitorul Oficial Nr.328 din 22 aprilie 2020) prevede următoarele lucruri:

  • a) donarea se va face la cel puțin 14 zile de la dispariția completă a simptomelor și cel puțin un test COVID-19 negativ RT-PCR;
  • b) intervalul între două donări de plasma să fie de minimum 2 săptămâni;
  • c) prezentarea biletului de externare din spital și a rezultatelor testelor RT-PCR și opțional a testelor serologice pentru detecția anticorpilor anti_SARS-Cov-2 (calitativ sau cantitativ);
  • d) semnarea consimțământului informat pentru intrarea în procedura de selecție în vederea donării de plasmă prin plasmafereză și/sau sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date națională și europeană;
  • e) încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislației naționale.
  • Donatorii eligibili vor dona în centrele de transfuzie sanguină, iar procedura de recoltare va fi în mod prioritar cea de plasmafereză.

În acest moment colectarea de plasmă convalescentă în România este aproape blocată, spune la RFI, Florin Hozoc, managerul firmei care a donat centrelor de transfuzie din România 18 echipamente de plasmafereză. Potrivit acestuia, toate echipamentele au fost puse la dispoziție gratuit împreună cu kituri de recoltare care să ajungă pentru aproximativ un an și jumătate. " De două săptămâni, 11 echipamente nu au făcut nici o recoltare de plasmă convalescentă. Doar șapte echipamente au făcut recoltări de plasmă convalescentă, dar nu mai mult de cinci recoltări pe săptămână, în ultimele două săptămâni.", spune Florin Hozoc. Potrivit acestuia, o situație comparativă cu privire la numărul total de recoltări de plasmă, pe cele 18 echipamente de plasmafereza, arată că cele mai multe recoltări au fost făcute în Centrele de Transfuzii din Galați (37), București (26) și Arad (25). În schimb, CTS Giurgiu a avut zero recoltări, CTS Buzău și Alba Iulia câte una, iar CTS Focșani două recoltări. 

Recoltarea plasmei prin plasmafereză permite obținerea unor cantități mari de plasmă fără anemierea donatorului, pentru că ceilalți constituenți celulari sanguini sunt reinjectati donatorului. Procedura se desfășoară sub supravegherea medicului specialist, iar intervalul dintre două donări de plasmă prin afereză (plasmafereze) trebuie să fie de două săptămâni. (http://www.ctsbucuresti.ro/tipuri_donari.html)

Florin Hozoc, managerul firmei care a donat centrelor de transfuzie din România 18 echipamente de plasmafereză:

“ (...) Încă de când s-a aprobat prin ordin de ministru metodologia de colectare și testare a plasmei convalescente, aceasta nu respectat ghidul european aprobat pe 6 aprilie de către reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene. A fost o întâlnire de la care România a lipsit. Acel ghid prevede că sunt două situații. Fie donatorul poate prezenta documente medicale care atestă că a fost internat, a avut un test PCR pozitiv, care confirmă infecția cu SarsCov2, iar la externare a avut două teste negative care confirmă că s-a vindecat și poate dona la minim două săptămâni după ce are aceste teste negative. Sau, acelor donatori care pot prezenta un test de anticorpi care să certifice prezența anticorpilor specifici anti SarsCov2 și o concentrație crescută de anticorpi, astfel încât plasma colectată să poată fi administrată la pacienții aflați în stare critică. Din păcate, România când a făcut metodologia de colectare de plasmă convalescentă a scris în această metodologie că doar pacienții vindecați din prima categorie sunt cei care se pot califica. (...) Imediat după adoptarea acestei metodologii prin ordin de ministru, am făcut demersuri pe lângă Ministerul sănătății solicitând corectarea metodolgiei românești.

Lucrul aceasta nu s-a întâmplat. Ba mai mult, în urmă cu două săptămâni s-a luat decizia ca metodologia să fie modificată în sensul birocratizării și mai mult a relației cu donatorul de plasmă convalescentă. Mai întâi donatorul este chemat pentru a i se lua o probă de sânge ca să se măsoare concentrația de anticorpi. Toate aceste probe de sânge din toate centrele care au echipamente de plasmafereză, oferite de noi gratuit, sunt trimise la București la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, unde sunt analizate și după 7 până la 14 zile se întoarce un răspuns care spune dacă donatorul are suficienți anticorpi sau nu. Apoi centrul respectiv urmează să îl contacteze pentru a-l chema din nou la centrul de transfuzie, ca să se realizeze o donare, ocazie cu care le mai face, încă o dată, testul de anticorpi. Este foarte posibil ca în perioada scursă să fi scăzut concentrația de anticorpi. Lucrul acesta nu se întâmplă în celelalte țări.”

ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:

Studii internaționale arată beneficiile transfuziei cu plasmă umană in cazul pacienților aflați în stare critică: administrarea de plasmă convalescentă previne intubarea la peste 80% dintre pacienții care primesc oxigen, mai spune Florin Hozoc. " Noi încă suntem în faza în care colectăm plasmă foarte puțin spre deloc. Mai puțin de 1% dintre românii vindecați au donat plasmă, în timp ce alte țări depășesc 10-20%, acolo unde autoritățile chiar se implică. Recordul e deținut de Marea Britanie, unde 30% dintre cei infectați s-au oferit să doneze plasmă convalescentă - peste 100.000 de britanici s-au înscris în registrul donatorilor de plasmă convalescent", adaugă acesta.

RFI a cerut opinia Ministerului Sănătății în legătură cu metodologia actuală pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de COVID-19. De asemenea, a solicitat și numărul pacienților care au fost tratați până acum cu plasmă convalescentă, informații pe care nu le-am primit până la momentul publicării acestui material. Vom reveni cu precizările resepctive în momentul în care le vom avea.