Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid19 și bula socială: un concept pur belgian nu foarte eficient

bula sociala Belgia

Belgia a adoptat o măsură unică pentru conținerea epidemiei: bula socială, adică interdicția de a întâlni săptămânal un număr mai mare de persoane decât cel decis de autorități. Pentru moment, acest număr este de 5, el coboară de la 15, dar este această măsură eficientă? Epidemiologii spun că nu și nici nu au o idee mai bună. 

Ideea de a limita numărul contactelor sociale săptămânale a fost de fapt un compromis găsit de autoritățile belgiene în luna mai când populația insista ca izolarea impusă în 15 martie să ia sfârșit. 

In această țară mică, răspunsul populației la orice măsură restrictivă este totuși  greu sau chiar imposibil de anticipat. Regionalizarea competențelor îngreunează totul, iar țara este compusă din trei comunități lingvistice și culturale și este și foarte cosmopolită.  

Dar autoritățile belgiene au întotdeauna multă imaginație. In Belgia există legi și măsuri care nu există nicăieri în lume sau care sunt aplicate diferit aici. De exemplu, cu mult înainte ca terorismul să lovească Europa, din motive de securitate o comună din Bruxelles interzicea deja purtarea vălului integral în spațiile aglomerate sau într-o bancă. 

Belgia nu este doar extrem de diversificată ca populație, dar are și o orânduire feudală: fiecare orășel sau cartier (comună ) al unui oraș are propriile sale legi și interpretări ale legilor federale.

Adăugați aici refuzul anumitor autorități de a aplica măsurile naționale întrucât ele nu au fost , de pildă, transpuse încă în limba vorbită în acel spațiu și veți înțelege de ce Belgia este un caz unic în lume. 

Dar țara funcționează în ciuda tuturor acestor obstacole. Acest lucru este uimitor cu atât mai mult cu cât, în plină pandemie, micul regat nu are un guvern. Cei ce se află acum la cârma politică sunt majoritar miniștrii de dinaintea alegerilor din 2019, ei constituie un guvern în afaceri curente.

Iată cum s-a nascut ideea de bulă socială care în luna mai limita contactele săptămânale ale fiecărei familii la patru persoane. Numărul a crescut la 15 în luna iunie pentru a scădea din nou la cinci acum când se confirmă al doilea val al pandemiei. 

Conceptul are darul de a fi unic, dar este el și eficient? Epidemiologul Yves Coppieters spune că bula socială nu a rezolvat nimic, aplicarea sa nu a dus la scăderea numărului de spitalizări și decese. 

Cum se face  totuși că numărul îmbolnăvirilor a scăzut puternic în Belgia la începutul verii? O explicație ar fi izolarea, ca atare și faptul că școlile au fost redeschise parțial și doar două săptămâni în iunie. 

Numărul cazurilor a reînceput să crească în iulie și din cauza reluării călătoriilor și a plecărilor în vacanță, de unde unii cetățeni între timp s-au și întors. 

Și dacă bula socială nu este eficientă, de ce atunci Belgia nu a aplicat fie modelul nordic, al imunizării colective, fie pe cel francez al limitării deplasărilor ca numar de kilometri?

Cum spuneam, o populație atât de diversificată ca mod de viață și obiceiuri avea nevoie de norme uniformizate și foarte stricte. Belgiei și mai ales unor orașe belgiene nu li se potrivește modelul nordic. 

Iar limitarea călătoriilor în numar de kilometri nu se poate aplica unei țări cu mult mai mică decât Franța și unde focarele nu au fost clar delimitate. 

Revenim deci la unica metodă care teoretic pare cea mai eficientă: bula socială. Ea a fost gândită pentru anumite comunități unde sărbătorile, tradițiile și în general toate obiceiurile implică un contact social apropiat între un numar mare persoane. 

Dacă epidemiologii spun că în sine conceptul de bulă nu a funcționat este pentru că tocmai aceste comunități vizate nu l-au respectat pe deplin. Iar cei care se vedeau rar sau nu organizau petreceri cu mai mult de 10 persoane au fost cei care s-au conformat în marea majoritate a timpului. 

Este ceea ce explica Prim Ministrul Sophie Wilmès în 27 iulie când se remarca o triplare în câteva zile a cazurilor de coronavirus la Anvers. 

In cartierele populare din Bruxelles și Anvers se trăiește acum tot în stradă, umăr la umăr, se fac nunti, botezuri și aniversari ca întotdeauna. Aici viața este veselă, este trăită din plin mai ales în aceastaa frumoasă vară unde temperaturile nu scad sub 21 de grade, dar au urcat și pâna la 37 de grade. 

Guvernul multiplică apelurile la „responsabilitate socială” și spune că respectă toate tradițiile, dar cere respectarea legii. 

Intre timp, Belgia se reîntoarce treptat spre izolarea din martie în speranța că nu va trebui să prelungească aceste măsuri și după 1 septembrie când, în mod normal, s-ar redeschide școlile...

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan