Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pe aparatele de plasmafereză din România s-a așternut praful

plasmafereza.jpg

Image source: 
Facebook/Florin Hozoc

"Pe aparatele de plasmafereză din România s-a așternut praful". Declarația a fost făcută la RFI România de reprezentantul firmei care a donat aparate de plasmafereză centrelor de transfuzie sanguină din mai multe orașe din țară. Florin Hozoc spune că din cele 18 aparate, zece nu au făcut nici o recoltare de trei săptămâni. 480 de recoltări în trei luni, exemplifică Florin Hozoc. El spune că Republica Moldova a depășit de trei ori România la acest capitol. Românii infectați cu coronavirus pot fi tratați cu plasmă luată de la pacienți vindecați, care au dezvoltat anticorpi. Terapia cu plasmă cu anticorpi se aplică pacienților critici din secțiile ATI. Ministerul Sănătății a anunțat, potrivit presei centrale, că va modifica regulile pentru donarea de plasmă de la pacienţii vindecaţi de covid-19, proceduri caracterizate de Florin Hozoc ca birocraticeși neadaptate legislației europene.

Reporter: Care au fost problemele pe care le-ați identificat în cele trei luni de când a devenit operațional primul aparat de plasmafereză donat de compania dumneavoastră?

Florin Hozoc: Avem un sistem de transfuzie care nu este capabil să organizeze colectarea de plasmă convalescentă pentru că nu este capabil să învețe din modelele de bune practici pe care le putem lua de la celelalte țări din Uniunea Europeană. Trebuie să înțelegem că sistemul de transfuzie nu a fost în stare să se mobilizeze pentru a face recoltare de plasmă convalescentă fie și prin donare de sânge pînă cînd nu au venit actori privați care să propună această procedură deși deja erau țări europene care au anunțat că o fac. Sistemul de transfuzie nu a fost în stare să reglementeze printr-o metodologie bună colectarea, testarea, procesarea și administrarea de plasmă convalescentă?

 

Reporter: Care au fost deficiențele pe care le-ați observat la centrele de tranfuzii?

Florin Hozoc: În primul rând, erau refuzați de la donare toți acei posibili donatori care nu aveau două teste negative. Chestiunea aceasta a fost, de la început, rezolvată în ghidul european pe care România nu a dorit să îl preia la fel. Putea fi acceptat la donare orice posibil donator care prezenta un test de anticorpi care să certifice prezența anticorpilor. Pe de altă parte, în toate cele 18 centre de tranfuzie unde am instalat echipamentele, de multe ori donatori care erau compatibili cu procedura de plasmafereză erau refuzați de la plasmafereză. Li se recolta doar sânge din care recuperai o simplă doză de plasmă. Prin plasmafereză recuperezi trei doze de plasmă. Motivul? Unul stupid, și anume că nu aveau vene suficient de groase, de puternice. Acest motiv medical se întâlnește la pînă la 10% din total populație la nivel global. La București, 75% din donatorii care au donat plasmă au fost refuzați de la plasmafereză, adică nu a fost recoltată plasma de pe aparatura oferită de noi, aparatură modernă, ci li s-a recoltat sânge din care s-a recuperat o singură doză. Iar acei donatori au fost pierduți pentru următoarele două luni. În cazul plasmaferezei poți să vii la fiecare două săptămâni și să mai donezi trei doze.

 

Reporter: Ce program au centrele de tranfuzie în care se poate face donare de plasmă?

Florin Hozoc: De la 7.30 la 13.30, de luni pînă vineri. Acest program nu poate stimula donarea de plasmă convalescentă. Să rezumăm: erau chemați doar donatorii cu două teste negative și bilet de externare din spital. De multe ori spitalele nu realizau două teste negative. Externau doar cu un test negativ și bilet de externare. Nu aveau capacitate de testare multe dintre spitale. Nu erau acceptați donatorii care nu fuseseră spitalizați, așa cum se întâmplă peste tot în lume, doar pe baza testelor de anticorpi. Un program absurd și reflexul lucrătorilor din sistemul de transfuzie de a colecta mai degrabă sânge în loc să învețe să facă procedură de plasmafereză.

 

Reporter: Câte recoltări s-au făcut la nivelul României?

Florin Hozoc: Conform declarațiilor oficialilor Institutului de Hematologie sunt 480 de recoltări din care doar 300 sunt de plasmafereză, restul de sânge. Mult mai ineficiente.

 

Reporter: 480 pe ce interval de timp?

Florin Hozoc: În trei luni. Republica Moldova care este o țară cu o populație de cinci ori mai mică a realizat, în acest timp, de trei ori mai multe recoltări de plasmafereză. Ei folosesc cu prioritate echipamente de plasmafereză. La noi, din 18 echipamente deja instalate, zece nu au făcut de trei săptămâni nici o recoltare de plasmă ceea ce e foarte grav. Practic, se așează praful pe ele.

 
Florin Hozoc, reprezentantul firmei care a donat aparate de plasmafereză centrelor de transfuzie sanguină din mai multe orașe din țară, intervievat de Violeta Cincu