Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tolontan : infiltrarea clanurilor în structurile de putere e ca infecțiile nosocomiale pe care oficialii le neagă deși toți știm de ele

tolo.ro_.jpg

Foto din ancheta Libertatea si Rise Project despre situația din sectorul 4, din arhiva FB a jurnalistului Cătălin Tolontan.
Image source: 
Facebook / Catalin Tolontan

Statele Unite cer cu tot mai multă insistență României să rezolve problema clanurilor mafiote. Acestea, care încearcă să atragă cât mai puțin atenția asupra lor, au reintrat în vizor după moartea unui interlop din capitală, prilej cu care presa a relatat din nou despre clanurile care controlează sectoarele metropolei. Rise Project și Libertatea au realizat o investigație jurnalistică arătând ce se petrece în sectorul patru, un sector controlat de Clanul Sportivilor după cum i-a explicat Leei Berzuc jurnalistul de investigații Cătălin Tolontan.

Cătălin Tolontan: Pur și simplu este vorba despre un sistem mafiot. Mafia este definită ca fiind penetrarea non-legii, mai exact a anti-legii, chiar în sistemul care este garantat de lege, în autoritățile locale, în autoritățile centrale, în zona forțelor de ordine, a instituțiilor de forță. În acest caz, schema se repetă unu la unu, ca să spun așa. În sectorul 4 sunt peste 300.000 de locuitori, aproape cât un oraș la nivelul Clujului. Sectorul 4 este în general un sector al gulerelor albastre. Sunt oamenii care lucrează în fostele platforme industriale ale orașului. Asta este tradiția sectorului 4, zona Berceni, Piața Reșița și nu numai. Acești 300.000 de oameni sunt, în mod sesizabil și ei știu asta, la mâna câtorva zeci, dacă ne referim la lideri și locotenenți, maxim câteva sute de oameni care sunt mulți dintre ei deja certați cu legea, cu infracțiuni dovedite în instanță. Cum s-a ajuns aici? Lucrurile nu au început în această jurisdicție a primarului Băluță. Sunt încă de dinanite de Piedone. Poate oamenii nu își mai amintesc. Daniel Băluță a venit pe valul revoluției Colectiv. Este ironia destinului. Este omul care a rămas în primăria golită la propriu de către manifestanții de după incendiul de la Colectiv. Și a apărut acest viceprimar tânăr, relativ simpatic, care a luat fața oamenilor, s-a înfipt în contracte și a rămas sprijinit de acești interlopi până astăzi. Și are în continuare prima șansă în aceste alegeri locale care urmează în această toamnă.

Reporter: Cum acționează ei propriu-zis? Cum au reușit să se infiltreze și unde? Cum funcționează? La ce le servește faptul că s-au infiltrat în structurile autorității locale?

C.T: Infacționalizarea autorității locale din sectotul 4 este masivă. De la poliție ei au ajuns să poarte uniforma și armele poliției locale. Au fost numeroase situații în care noi am dat parcursul acestor oameni, cine erau ei înainte de a intra în poliția locală, cine sunt ei acum. Parcursul lor a fost interlop, membrii PSD și apoi în poliția locală. Poliția locală este o aripă a lor. O altă aripă a lor este zona de aprobare a investițiilor imobiliare, în primul rând, din sectorul 4.

Rep: Totul trece prin ei?

C.T: Foarte mult, nu aș spune totul ca să nu exagerez. Dar potrivit tuturor mărturiilor, extrem de mult din zona de aprobare și verificare, control pe construcții, care este o zonă extrem de delicată și bănoasă, trece prin ei. În al treilea rând sunt piețele. Acestea sunt o zonă sensibilă și aducătoare de bani. În al patrulea rând este adminstrația domeniului public cu tot ce înseamnă parcuri, străzi, zona de trotuare, unde de- asemenea s-a investit foarte mult. Aici am descoperit lucruri luate din sectorul 4, împreună și cu oameni de afaceri care le-au adus, într-o insulă grecească, găsite acolo la o vilă misterioasă a cărei apartenență nu au vrut să o declare în niciun fel.

Rep: Există vreo anchetă în momentul de față? Cineva a luat, oficial, firul acestor afaceri dubioase sau doar dumneavoastră ca jurnalist?

C.T: Există o singură anchetă trimisă în instanță. Este vorba de falsificarea diplomei de bacalaureat a lui Marian Goleac, cel care a fost mâna dreaptă atât a lui Piedone, cât și a lui Băluță, șeful ADP sector 4. Cam atât a reușit să facă justiția din România și în mod particular DNA. Dar trebuie să amintim și DIICOT la restanțieri pentru că partea de clanuri intră la DIICOT. Este deplorabil. Când spui că este deplorabil felul în care acționează justiția nu înseamă că tu ești împotriva statului de drept. Înseamnă că cei care nu se supun dreptului sunt împotriva statului de drept, inclusiv cei care ar trebui să îl aplice. Ei, vreme de  20 de ani au închis ochii, nu cetățenii, nu presa, la ceea ce s-a întâmplat în sectorul 4.

Rep: Acest lucru riscă să ia o amploare din ce în ce mai mare?

C.T: Bineînțeles, nimeni nu și-ar fi imaginat și avem mărturii ale polițiștilor din poliția națională, care sunt șocați pentru că salariile sunt mai mari la poliția locală, dotările sunt mai bune. Dacă ne uităm, îi vedem cu Ford, Mitsubishi și nu numai în sectorul 4, ci în toată capitala. Au lucruri la care nu au acces cei din poliția națională. E vorba despre inserarea infracționalității și criminalității în statul român. Polița locală, prin lege, este obligată să colaboreze cu poliția națională și invers. Informații sensibile merg dintr-o sferă în alta, într-una dintre sfere fiind infractorii îmbrăcați în uniforme.

Rep: Iar îmbrăcați în uniforme sunt intangibili, ca să spunem așa. Cine ar trebui să ancheteze infracțiunile din sectorul 4, niște infractori?

C.T: Cu spatele la zid, în urma dezvoluirilor făcute de Libertatea, dar și de alte publicații în ultima vreme, primarul Daniel Băluță a scos din joben o statistică reală a poliției române referitoare la infracțiunile pe sectoare. Nu contestăm statistica. Spunea că este singurul sector din București unde infracțiunile au scăzut în ultima vreme. Exact cum spuneați dumneavoastră, ei nu se vor investiga niciodată pe ei înșiși. În al doilea rând, ca să ajungi la o infracțiune, trebuie ca cineva să o reclame sau păgubitul să se ducă la secția de poliție. Asta într-o zonă a statului infracționalizată se petrece foarte rar pentru că oamenii nu mai au încredere.

Rep: Și nici curaj, bănuiesc, pentru că imediat, din postura de polițist local, ai acces și la niște baze de date. Poți să afli imediat unde locuiește persoana pe care ai dori-o dispărută.

C.T: Au acces la foarte multe informații. De pildă, ei gestionează camerele de luat vederi din zonele publice. Ce s-a întâmplat la Caracal se întâmplă multiplicat în sectorul 4 și nu numai în sectorul 4 din București.

Rep: Nu cumva riscă să devină simptomatică această infiltrare tăcută, dar bine făcută în structurile de putere?

C.T: Există în foarte multe localități din România. Ideea de clan, de interlopi, de oameni care fac legea cu propria lege, nu e doar un fenomen spectaculos pe care oamenii îl consumă la televizor, pe internet. Este o realitate pe care ei o resimt profund și de aceea aceste investigații, aceste portrete, aceste relatări atrag atât de multă audiență. Scuzați-mi comparația, dar tot o infecție este și asta, ceea ce se întâmplă. Esta ca în cazul infecțiilor nosocomiale. Oricât se străduia statul să spună că ele nu există, câtă vreme fiecare familie de români avusese un caz sau știa despre un caz la modul concret, era imposibil să parezi asta la nivelul imaginii. La fel se întâmplă aici. Poate Daniel Băluță, edilul sectorului 4, să explice oricât că aceste clanuri nu există și nu a nicio legătură cu ei. Oamenii din sectorul 4 știu foarte bine acest lucru.

Rep: La Ministerul de interne și în structura poliției naționale aveți impresia că se dorește să se întâmple ceva? Vedem declarații de genul „suntem cu ochii pe voi”, dar cam atât deocamdată.

C.T: Există o nemulțumire foarte mare în privința profesioniștilor din sistemul de interne împotriva a ceea ce se întâmplă în sectorul 4 și nu numai. Oamenii care lucrează acolo sunt niște oameni care își supun viața unui set de restricții și de riscuri. Oamenii sunt oameni. O spun ca jurnalist, cunoscând acești oameni, văzând ceea ce fac unii dintre ei. Sunt în această țară foarte mulți oameni în servicul public, nu numai în poliție, dar și în administrația locală și în administrația centrală, care își fac treaba cu onestitate. Dacă îi aduni sunt milioane. Revenind la poliție, sunt extrem de nemulțumiți. Imaginea lor și eforturile lor se surpă atunci când oamenii identifică poliția locală a interlopilor din sectorul 4 sau din Balș sau sectorul 6, care este și el un sector descompus, sau din alte localități ale Românei, cu poliția română. E normal să nu fie mulțumiți de acest lucru. Nu mai știu la nivelul șefilor...Aici mărturisesc că am dubii că ei înțeleg cât de grav e afectată imaginea poliției.

Rep: Vedeți vreo schimbare la un moment dat? Din ce direcție ar putea veni ea? Deocamdată cauza pare pierdut.

C.T: Eu cred că nicio luptă nu e pierdută. Eu cred că sunt foarte mulți oameni în serviciul public din România, foarte mulți cetățeni, care știu că a te implica nu înseamnă a miza pe calul care va câștiga. Înseamnă să mizezi pe cauza despre care tu crezi că este o cauză bună. Cred că în România integritatea este în continuare dezirabilă. Cred că inclusiv la vot se va vedea acest lucru. Nu știu cine va câștiga în sectorul 4 și nu mă interesează ca jurnalist. Nu e în niciun fel miza mea. Eu cred că oamenii penealizează pe termen lung aceste lucruri pentru că le afectează viața.

 

 
Jurnalistul de investigație Cătălin Tolontan despre clanurile din capitală