Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Oamenii din balcani pe care autoritățile nu îi protejează de coronavirus

Locuitorii cartierelor sărace din Serbia, în special romii care se ocupă cu adunarea de materiale reciclabile din gunoaie sunt cel mai vulnerabil grup în fața coronavirusului, iar afectarea economiei i-a lăsat și fără traiul de pe o zi pe alta.

Zecile de mii de bosniaci lăsați fără slujbe de pandemie reprezintă doar vârful icebergului în privința somajului care se anunță în toamnă, în timp ce Albania anunță că același coronavirus nu îi afectează pe cetățenii săi la intrarea în România, țara nefiind pe lista periculoasă a Bucureștiului.

Macedonia de Nord își susține limba și continuitatea istorică a acesteia în disputa cu Bulgaria, iar în Kosovo se organizează ore speciale de lectură ca elevii să dezvolte gândire critică.

În fața pandemiei, cetățenilor sârbi li s-a spus să aibă grijă și mai mare de igiena lor, însă situația persoanelor care stau în locuințe precare și neigienice nu a fost suficient băgată în seamă, scrie slobodnarec.rs,” care îl citează pe Saban Salijevic, președintele unui sindicat care se ocupă de colectarea și reciclarea materiilor prime. Acesta se referă în principal la locuitorii cartierelor de romi care fac acest tip de activitate. Interviul, citat de publicația sârbă, a fost preluat din podcastul  Reaguj! - reacționează, în limba sârbă.

Potrivit lui Saban Salijevic, colectorii de materiale reciclabile care trăiesc în aceste cartiere compun cel mai vulnerabil grup social, mai ales în perioada pandemiei. Legislația privind limitarea răspândirii virusului i-a lăsat, în plus, pe acești oameni și fără muncă.

Acești colectori desfășoară deja cea mai inacceptabilă muncă, adică cea mai vulnerabilă în ceea ce privește securitatea muncii și drepturile lucrătorilor. Aceștia caută prin gunoi, iar cultura noastră face că nu ne interesează ce și unde aruncăm. Ei adună de toate și se expun infecțiilor și se pot răni. Coronavirusul i-a lăsat, practic, fără muncă. Există din ce în ce mai puține materii prime, iar economia nu funcționează, așa că de fapt nu au nimic de colectat, ” explică Salijevic.

 

Câți șomeri face COVID în Bosnia și Herzogovina? Vârful icebergului

Cel puțin 32.000 de oameni și-au pierdut locul de muncă în Bosnia și Herțegovina de la începutul pandemiei, aflăm din ba.n1info.com.

Acesta pare a fi doar vârful aisbergului. Noi pierderi de locuri de muncă, în special în sectorul hotelier și restaurante, sunt așteptate toamna,” scrie publicația.

Cu toții am crezut că pandemia va dura două sau trei luni, după care ne întoarcem la viața normală, așa ne-am comportat. Unii angajați au fost concediați și așteptau să-și regăsească de lucru când viața urma să se întoarcă la normal. În acest timp, și-au cheltuit economiile. Șapte luni este, însă, mult timp, iar oamenii trebuie să se adapteze la nevoile reale (ale economiei, n.r.), în timp ce piața a scăzut cu siguranță”, a declarat Adnan Smailbegović, liderul Asociației Patronnatelor din Bosnia și Herzegovina.

 

Albanezii nu trebuie să intre în izolare dacă vin în România

Albania nu se află pe lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat anunțată de România, scrie agenția ATA, deci albanezii care călătoresc în România nu sunt obligați să intre în carantină sau să se autoizoleze. Agenția scrie despre decizia guvernului României, care a extins starea de alertă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 16 august 2020.

Ambasada României la Tirana îi informează pe albanezi de regulile din România: „purtarea măștii este obligatorie în toate zonele interioare, în transportul public, precum și în toate spațiile exterioare unde au loc adunări, cum ar fi: piețe, stații de autobuz sau de tren, locuri unde au loc pelerinaje, promenade (aglomerate, n.r), precum și în spațiile exterioare ale locațiilor turistice.”

 

Președintele din Macedonia de Nord apără continuitatea limbii țării sale

Limba macedoneană a intrat în normalitate relativ târziu, dar continuitatea sa istorică este incontestabilă,” a declarat președintele Macedoniei de Nord  Stevo Pendarovski într-un mesaj video la Simpozionul internațional de limbă, literatură și cultură macedoneană al Universității de Vară din țara sa. Declarațiile au fost preluate de civilmedia.mk și vin în contextul disputei istorice dintre macedoneni și bulgari privind limba vorbită în Macedonia de Nord. Bulgarii consideră această limbă drept un dialect bulgăresc, iar Uniunea Europeană a decis recent să redacteze documentele privind negocierea de aderare a Macedoniei de Nord la UE în „limba macedoneană.”

Sărbătorim aniversări importante, inclusiv 75 de ani de la publicarea alfabetului și ortografiei macedonene. În 1945 am finalizat procesul de standardizare a limbii macedoneze. Astfel, limba macedoneană a devenit limba educației, științei și artei nu numai în Republica Macedonia de Nord, ci și în secții din universități și lectorate din Europa și din întreaga lume. Cu toate acestea, asistăm în continuare la o retorică care pune în discuție unicitatea și continuitatea istorică a limbii macedonene. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de un răspuns științific și motivat adecvat. Cele patru volume despre limba macedoneană publicate recent de Academia de Științe și Arte din Macedonia, Institutul de Limba Macedoneană Krste Misirkov, Facultatea de Filologie Blaze Koneski și Consiliul Limbii Macedoniei merg în acestă direcție,” a spus președintele Macedoniei de Nord.

 

Lectură care să ajute elevii kosovari să gândească critic

rtv21.tv anunță un acord între ETEA și The Project Library Kosova prin care ore de lectură vor fi organizate săptămânal în școlile din țară cu participarea unor profesori specializați în acest sens. ETEA, adică Education Testing and Evaluation Agency este o organizație academică din Pakistan, iar The Project Library Kosova este un ONG înregistrat atât în Kosovo, cât și în Suedia cu scopul de a susține lectura și a-i ajuta pe elevi să înțeleagă sensul textelor.

„Directorul ETEA, Agon Ahmeti, a declarat că acest proiect a fost o oportunitate bună pentru toate școlile care nu au finanțare suficientă pentru cărți sau nu au bibliotecă.” Acesta speră că proiectul va ajuta la „dezvoltarea gândirii critice și analitice la cursanți, ceea ce, potrivit rezultatelor testului PISA, este un defect la studenții kosovari.