Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Drumul libertății din Lituania către Belarus

belarus_proteste.jpg

Proteste zilnice au avut loc în Belarus de la alegerile prezidenţiale de pe 9 august.
Image source: 
wikipedia.org

 

*Lituania organizează un lanț uman de susținere a protestatarilor din Belarus, între capitala Vilnius și granița cu țara vecină.

*Coronavirusul dă bătai de cap privind începerea anului școlar în Croația

*Polonezii spun că economia lor nu a fost foarte afectată de pandemie, dar la polul opus sunt artiștii sloveni care se întreabă dacă acum, că sunt șomeri, ar trebui să meargă la scos cartofi.

*Opoziția slovacă ar vrea sa statul să nu mai finanțeze biserica

*Jumătate dintre tinerii bulgari între 24 și 35 de ani stau încă cu mama și cu tata, arată un studiu Eurostat

Peste 30.000 de oameni au anunțat deja că vor participa la Belarus Freedom Road - Drumul Libertății către Belarus, acțiune organizată de Laisvės Media Group, în acest week-end, citim în madeinvilnius.lt.

La 23 august, ziua istorică a Baltic Way (Drumul Baltic, n.r.), toți cei care nu sunt indiferenți la evenimentele de astăzi din Belarusul vecin sunt invitați să se alăture Drumului Libertății. Lanțul viu începe în Piața Catedralei (din Vilnius, n.r.) și va ajunge până în satul Medininkai, la granița cu Belarusul,” scrie publicația lituaniană.

La 23 august 1989, un imens lanț uman a fost organizat și a unit Estonia, Letonia și Lituania, o demonstrație pașnică împotriva statutului de republici sovietice. Două milioane de persoane au participat atunci la demonstație.

Fostul președinte lituanian, Dalia Grybauskaitė și actualul președinte, Gitanas Naus, au promis că vor participa la eveniment. Alte orașe lituaniene intenționează să sprijine campania - unele municipalități organizează deja transporturi către „Drumul Libertății”.

În școlile din Zagreb, orele vor dura doar 40 de minute în contextul COVID-19

Copiii vor merge la școală la 7 septembrie, acesta este prima etapă (privind redeschiderea școlilor în Croația, n.r.), iar până atunci toată lumea va primi instrucțiuni (referiroare la desfășurarea activității, n.r.,)”, este declarația ministrului educației croat, Radovan Fuchs, citată de www.vecernji.hr.

Pătrunderea virusului în școli ne îngrijorează, suntem preocupați de apariția unui număr mai mare de infecții respiratorii toamna, de aceea trebuie să organizăm o analiză rapidă,” a spus ministrul.

Încă așteptăm o decizie pentru elevii din clasa 5-a primară și liceeni. Elevii nu au nevoie de mască, dar studenții trebuie să poarte una,” a spus coordonatorul grupului de lucru, Dr. Ivana Pavić Šimetin. „Cu siguranță va exista o combinație între învățământul la clasă și educația la distanță”, a adăugat ea.

În Zagreb, s-a decis să se reducă durata orelor la 40 de minute, astfel încât să se poată dezinfecta complet școala pentru clasele de după-amiază.

Polonia suferă mai puțin decât majoritatea țărilor UE din cauza pandemiei

Polonia și alte economii din Europa Centrală și de Est au fost relativ neatinse de pandemie. Este rezultatul unei strategii bune de combatere a crizei, dar coincidența a ajutat și ea, comentează publicația online www.rp.pl.

Potrivit economiștilor intervievați de revista „Parkiet”, PIB-ul polonez a scăzut în primul semestru al acestui an cu 8,4% față de 2019.

Față de alte țări din UE, acesta este un rezultat foarte bun.

Recesiunea este și mai mică în Lituania și Suedia, dar în prima jumătate a anului, economia Germaniei s-a redus cu aproape 12%, a Franței cu 19% , iar a Spaniei cu 23%. În Marea Britanie, PIB-ul a scăzut cu puțin peste 20%.

Criza consolidează o tendință pozitivă în economia națională. Se dovedește că Polonia devine un exportator net cu un excedent de cont curent,” a declarat Piotr Bujak, economistul principal al PKO BP pe Twitter. Cu toate acestea, o îmbunătățire a soldului contului curent este factorul care întărește zlotul polonez și acest lucru, după cum a subliniat RPP (Consiliul național de politică monetară), poate limita recuperarea economiei poloneze.

Dispută slovacă privind finanțarea bisericii de către stat

Partidul Libertate și Solidaritate (SaS) din Slovacia, aflat în opoziție, vrea să inițieze o reformă privind finanțarea bisericii de către stat, propunere considerată de premierul Igor Matovič, de la partidul OľaNO, drept o acțiune de „marketing superficială,” scrie domov.sme.sk.

Potrivit SaS, este timpul să vorbim despre reforma finanțării pentru biserici, care ar trebui să fie pe bază de benevolat,” continuă siteul slovac. „La SaS suntem siguri că toată lumea poate alege liber dacă vrea să sprijine bisericile din propriile taxe sau nu. Prin această modificare am putea economisi 52 de milioane de euro."

Eurostat: Aproape jumătate dintre tinerii adulți bulgari trăiesc cu părinții

Un studiu Eurostat, realizat pe baza datelor din 2019, arată că 48% din tinerii bulgari între 25 și 34 de ani locuiesc încă în căminul familial. Cifrele sunt și mai mari în Croația, unde 62% din tineri stau cu părinții, în Grecia procentul este de 57,8% , iar în Slovacia de 56,4%, aflăm din nova.bg.

La polul opus, se află Danemarca, unde doar 4% din tinerii acestei categorii de vârstă continuă să stea cu părinții, Finlanda (4,8%) și Suedia (5,7%).

Mai mulți factori influențează decizia de părăsire a casei părintești: formarea unui cuplu, lipsa resurselor financiare, condițiile pieței muncii, accesul la locuințe sau particularități culturale. La nivelul UE, tinerii părăsesc, în medie, „coconul” parental la vârsta de 26 de ani.

În toate statele membre, femeile obțin independența mai devreme decât bărbații. Singura excepție în acest sens este Luxemburgul.

Artiștii sloveni rămași șomeri ar trebui să meargă la scos cartofi?

Există într-adevăr atât de mulți oameni care cred cu adevărat că fiecare artist din țara noastră își produce singur creațiile? Fără orchestră, inginer de sunet, regizori de lumină, tehnicieni, șoferi, producători, organizatori...” se întreabă Tadej Košir, compozitor și muzician care colaborează (pe scenă și în studio) cu numeroase nume celebre din Slovenia și din străinătate, citat de site-ul mladina.si.

 „Că vine singur în sală, pe o scenă instalată acolo dintotdeauna, cu un stick USB, pe care îl introduce el însuși în computerul care este deja acolo și (desigur) funcționează perfect de ani buni. El ia apoi microfonul în mână, apasă Play și concertul poate începe?”, continuă retoric artistul, care se referă la cât de mult au fost afectați artiștii de pandemie.

„Realizăm cu adevărat numărul de persoane care în prezent nu au nici un venit lunar care să vină din muzică? Și acum, că nu mai au de muncă, toți acești oameni ar trebui să uite de USB și să meargă probabil la scos cartofi...”.